Revelionul a fost super frumos și m-am distrat foarte mult.
Acum mă pregătesc de plecare... am împachetat tot, trebuie doar să duc băieții bagajele la mașină, în timp ce eu mă jucam cu Tara.
- Haide, Olivia! spune Louis și mă ridic de pe canapea. Azi am ales să mă îmbrac așa:
¡Ay! Esta imagen no sigue nuestras pautas de contenido. Para continuar la publicación, intente quitarla o subir otra.
Mă urc în mașină (limuzină, că da, na, unde să încapă 10 persoane?!)... De data asta eram lângă Niall și geam, iar Harry a luat-o pe Tara cu pretextul că vrea să se joace cu ea... of, Harry, ție îți plac pisicile. Incet, incet, mi s-a făcut somn, așa că mi-am pus capul pe umărul lui Niall... La început a tresărit, dar până la urmă s-a relaxat.
- Olivia! Trezeste-te, am ajuns. îmi spune Mickey, iar eu îi dau o palmă din reflex...
- Scuze, Mickey.
- Nu-i nimic... se mai întâmplă, spune el, abținându-se să nu icnească.
Cobor din mașină și intru în casă. A fost un drum lung sau scurt pentru că am dormit... Mă trântesc în pat și închid ochii. E atât de bine acasă!
Simt ceva umed pe fața mea. Când îmi deschid ochii, o văd pe Tara cu chef de joacă.
- Cine e fetița mea? spun și o cocolosesc puțin.
Aud chicoteli și văd că în fața mea erau băieții.
- Ashton a pus-o pe tine. Credea că o să te enervezi, spune Calum și toți râd.
- Pe nebuniatica asta? spun și arăt spre Tara. Niciodat.
- Bun... am zis că din moment ce mâine ai școală și iar o să te îngropi în notițe pentru olimpiada de istorie, să mergem acum în parc de distracții și să mai petrecem timp împreună, spune Louis, iar eu sar din pat cu tot cu Tara și topăi de colo-colo.
Ador parcurile de distracții. Mama mă ducea mereu acolo când eram mică.
- Nu m-ai lăsat să termin...
- Ok, spune.
- Dar e mult prea frig, și din cauza zăpezii nu ne putem da pe ele.
- Aha. Și ai vrut tu să mă oftici pe mine?
- Da, cam așa. În fine, ne gândeam să mergem la un film...
- Ok... Hai! spun eu nerăbdătoare. Am chef să mă plimb, decât să stau în pat.
[.....]
Am văzut filmul și a fost super tare, acum mergem acasă, pentru a o lua pe Tara la o plimbare. Băieții nu au vrut, deoarece spun că sunt obosiți.
- Bine, atunci o să merg cu Cam. De-abia își aduce și el câinele.
- Ok, spun toți în cor.
- Convorbire telefonică -
Hei, Cam, ce faci?
- Bine, am terminat de despachetat.
- Vii cu mine să ne plimbăm câinii?
- Normal, iubito. Mai întrebi?
- Bine, te aștept în fața casei.
- Sunt acolo în 5 minute. O să te sun când ajung, nu vreau să răcești.
- Nu îți face griji, nu o să răcesc, spun și închid.
- Convorbire încheiată -
- Ce grijuliu e iubitelul tău, îmi spune Calum, iar eu zâmbesc.
- Da, da, e.
Urc la mine în cameră și iau lesa Tarei și sacii de gunoi, apoi cobor, fix când primesc mesaj de la Cameron.
- Pa, băieți! Ne vedem mai târziu.
- Pa, spun toți în cor.
- Perspectiva lui Niall -
Mi-am dat seama că, deși nu putem fi împreună, pot fi cel mai bun prieten. Da... mă doare că nu pot să îi spun ce simt, dar m-am îndepărtat de ea și, deși a încercat să se apropie, a fost în zadar.
În felul ăsta o să îi pierd și prietenia și chiar nu vreau asta. E o prietenă minunată.
.
.
.
- Perspectiva Oliviei -
Intru în casă fericită, m-am distrat de minune cu Cameron, dar rămân șocată când în fața mea stau toți, uitându-se panicati. O femeie se întoarce cu fața la mine și am recunoscut-o. E mama lui Mickey. Ce caută ea aici?
- Bună ziua...?
- Bună, scumpo, mă știi?
- Da... mama lui Mickey Clifford...
- Mama, nu e momentul potrivit acum.
- Scumpule, nu! Am așteptat-o atât timp. Nu mai suport. Vreau să o strâng în brațe!
- Îmi spune și mie cineva ce se întâmplă aici? spun eu, enervată de situație.
- Olivia, aa noi...
- Sunt mătușa ta! spune doamna Clifford.
- E cea mai proastă glumă, băieți.
Toți se uitau triști la mine. Mickey mă ia în brațe și îmi spune:
- Îmi pare rău că ai aflat așa.
- Olivia, uite, mama ta a fost sora mea... Când am aflat că are cancer, am rugat-o să mi te dea, ca să am grijă de tine. Dar a refuzat. Atunci stăteam într-o perioadă mai proastă și a crezut că o să mă încurce mai mult. Așa că te-a dat la orfelinat. am încercat să te găsesc, dar degeaba.
- Mă îndepărtez ușor. Mătușa Karen? spun, iar lacrimile amenințau să cadă.
- Chiar eu.
- Nu! spun și alerg la mine în cameră. Asta nu e posibil! Eu...
---
# hei minionilor! am facut 3 mii de vizualizari la carte. cat de mult pot sa va iubesc! Va multumesc pentru sustinere si pentru timpul pe care il acordati ca sa imi cititi catea. vă iubesc nespus de mult! i love you so much! bay minionilor!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
