Fata din vecini

Diary 2

Diary 2

Dragă jurnalule,

Azi am fost violată. A doua oară.

M-am simțit aşa murdară. M-am simțit o curvă.

Deşi, nu am făcut nimic.

Îmi închid ochii, si amintirea acelei nopți dureroase îmi reapare, iar si iar, în suflet.
Credeam că am uitat.

"-Dar bunico, este noapte! De ce ai vrea la ora 23:00 să faci negresă?

-Bunicului tău îi este poftă de ceva dulce.

-Si nu poate să se ducă el?

-Îl doare mijlocu'.

-Firar!

Îmi iau perechea mea de UGG-uri, veşnica mea geacă pufoasă, iau banii si ies din casă.

Firar ea de beznă! Firar ea de negresă! Si firar el de bunic cu pofte de gravidă în miez de noapte!

Dau colțul să pot scurta drumul, dar proastă alegere.

Trec pe lângă o scară de bloc, unde se află 5 băieți.

Trec de ei, si îi aud fluierând.

-Păpuşică, unde te duci la ora asta?

Încerc să trec nepăsătoare, dar cu teama în sân.

-Te-am întrebat ceva! Se răsteşte la mine.

-L-la m-maga-magazin. Mă bâlbâi si încerc să îmi continui drumul.

-Nu vrei să ne jucăm puțin? Întreabă alt băiat.

Atunci inima mi s-a oprit în loc. Nu stiam ce pot face. Eram pierdută.

-Vă rog, lăsați-mă!

-Dar vrem să ne jucăm!

În clipa următoare am fugit. Am alergat cât mă țineau picioarele. Şase metri. Apoi un băiat m-a luat pe sus si m-a băgat într-o scară.

M-au lipit de perete si au început să rupă hainele de pe mine.

Am rămas doar în lenjerie intimă.

Mă priveau lacomi. Erau ... dornici de futai. *Nu e momentul potrivit, dar nu m-am putut abține!*

Unul dintre ei si-a pus un prezervativ pe penis si a intrat brutal în mine.

Apoi au urmat ceilalți. Intrau si ieșeau fără oprire. Sângele mi se scurgea pe picioare, burta mă durea îngrozitor, dar mai presus de toate astea, inima mea era frântă în mii si mii de bucățele.

-Lăsați-o dracului în pace! Țipă o voce masculină.

-Si tu cine esti? O vrei pentru tine? Ia-ți gându' fraiere!

În următoarea secundă, băiatul misterios îi nimiceşte în bătaie pe cei 5 violatori.

Rămân nemişcată, încă tremurând.

-Cum te numeşti?

Nu îi răspund. Îmi e frică.

-Ai încredere!

-Em...

-Emma?

-Da.

Vine spre mine si mă ia în brațe, în stilul miresei.

Mă duce la el acasă?

-C-ce f-faci?

-Shht, relaxează-te!

Intrăm într-un apartament spațios.

Mă aşează pe o canapea, si dispare din cameră.

Reapare cu o cămaşă de bărbați, si o pereche de pantaloni care cred că îmi sunt mari.

-Ia astea pe tine!

Mă ridic de pe canapea, dar în următoarele secunde mă prăbuşesc la pământ.

Autorul povestește:

Emma stă în pat. Cu lacrimile pe obraji, îşi reamintește toate acele momente oribile.

Mâinile îi tremură, inima îi este sfâşiată, iar răsuflarea între-tăiată.

Din perspectiva Emmei:

După ce mă trezesc, observ că sunt îmbrăcată cu nişte haine străine.

-Ce mi-ai făcut?

-Nimic.

-Vreau acasă.

-Îmi spui unde stai ca să te duc eu?"

Si asta am pățit. La vârsta de 13 ani, nu mai eram domnişoară.

Bunica mea a mers la închisoare, deoarece m-a trimis la acea oră pe stradă si totul a fost numai din vina ei.

De acei băieți nu mai stiu nimic.

Ce îmi aduc aminte, dar este ceva neclar, băiatul care m-a salvat, stiu sigur că l-am mai văzut undeva! Dar nu îmi aduc aminte unde...