Dincolo De Bariere

Răsfăț

Am înghiţit în sec la cuvintele ei. Am fost proşti crezând că o putem minţi. Prinţul se va înfuria şi va arunca vina asupra mea.

-Despre ce vorbeşti? Am întrebat încă sperând să creadă minciuna noastră, dar aceasta şi-a dat ochii peste cap.

-Ei, haide! Cât de naivă mă credeţi? Şi oarbă de aş fi tot mi-aş da seama. E limpede ca apa unui izvor. Aproape a uitat de tine azi. Şi apoi a ezitat să afirme că eşti logodnica lui. Uite! A spus prinzându-mi mâna dreaptă. Nu ai nici inel de logodnă. E foarte clar! A adăugat ea.

Desigur că domnul prinţişor arogant şi îngâmfat nu s-a gândit la acest mic detaliu, cum ar fi inelul de nuntă. El e prea ocupat să îşi sărute servitoarele fără voia lor.

-E clar că e o căsătorie aranjată! A concluzionat ea. Aproape că am răsuflat uşurată când mi-am dat seama ce spusese.

Ea crede că noi suntem obligaţi să fim împreună, deci nu va trebui să fim ca un cuplu de îndrăgostiţi. Ne-a crezut o parte din minciună. Asta mă linişteşte, dar trebuie întâi să intru în povestea ei. Am afişat cea mai tristă faţă pe care o aveam în acel moment şi am zâmbit tristă.

-Ai dreptate, dar pentru mine... e mai mult decât suficient. Am spus oftând. Şi inelul nu mi l-a oferit încă. Maiestatea sa e ocupat, înţeleg.Ştiu că prinţul nu mă va iubi niciodată, dar va fi amabil cu mine. Nu am nevoie de mai mult... Am spus abţinându-mă să râd.

Nu aş fi crezut vreodată că sunt o actriță atât de bună. Poate dacă permitea situaţia scăpam şi câteva lacrimi, dar şi aşa am exagerat.

Am intrat perfect în rolul unei tinere ce se căsătorește din obligaţie şi se resemnează cu destinul ei. Aproape că am crezut chiar eu povestea.

Lissa mă priveşte cu milă ceea ce mă face să regret că am minţit.

Dar e pentru binele ei. Şi binele meu dacă nu vreau ca prinţul să mă jupoaie de vie. Arogantul! Să îmi zică ''Sărut mâna! " că îl ajut. Am gândit cu răutate.

-Ești frumoasă! Şi fratelui meu îi plac femeile frumoase. Aşa îl vei cuceri. Îţi garantez! Trebuie doar să îţi schimbi hainele, iar dacă nu merge aşa, vă ţin aici până se îndrăgosteşte de tine. A spus zâmbind dulce.

Nu asta voiam. Voiam doar puţină compasiune cât să ne creadă minciuna, dar se pare că nu are de gând să se dea bătută. Poate am exagerat puţin. Cum mai scap din asta?

S-a ridicat şi mi-a luat pisicuţa din braţe, apoi a pornit spre castel.

-Vino! S-a întors spre mine când a văzut că nu fac nimic. M-am ridicat şi am pornit din loc în urma ei.

Va trebui să ne ţină ani aici şi tot nu ne vom îndragosti. Niciodată! Şi eu să mă aranjez pentru el? Prostii!

Trebuie să scap din această situaţie înainte să îmi scape de sub control.

***

-Arăţi minunat, Victoria! Ca o adevărată regină! A exclamat Lissa.

Netrebnica nu s-a lăsat până nu m-a îmbăiat în apă cu trandafiri, m-a uns cu tot felul de uleiuri, a tras o rochie elegantă pe mine şi mi-a aranjat sofisticat părul. A implorat şi s-a plâns, în final, nu am putut să o refuz, până la urmă m-am bucurat şi eu de acea baie caldă.

În timp ce m-am îmbăiat, ea a început să îmi povestească despre prinț pe care îl iubeşte enorm. Vorbea cu o admiraţie despre el şi ochii îi sclipeau. Mi-a povestit despre cum alergau desculţi prin vie, cum prinţul a învăţat-o să călărească, să danseze, să citească. Mi-a vorbit şi despre Greg şi parcă se afla pe alte tărâmuri când vorbea despre bărbatul blond de care cu siguranţă e îndrăgostită lulea.