Obsesia anonimului

Ziua 8

06:00

Sunt trezită de telefon care sună insistent . Mama lui de anonim . Adică Su . Ce nume ciudat . Oare să fie o poreclă sau ceva de genul ?

Su : Neața iubire !

Ryu : Neața iub..... Nu mai îmi spune așa .

Su : Și tu era să-mi spui .

Ryu : Mi-e somn . De ce m-ai trezit ?

Su : Ai școală . Sau ai uitat?

Ryu : .....

Su : RYYYUUUU !!

Ryu : Sunt trează . Sunt trează .

Su : Îmbracă-te , mănâncă și mai fă ti ce faci dimineața apoi pleci la școală .

Ryu : Da să trăiți .

I-am închis și m-am îmbrăcat cu hainele de școală . Apoi am coborât jos unde am mâncat ceva și am plecat în stația de autobuz . Primesc un mesaj și îl citesc .

Su : Îmi place că mă asculți.

Ryu : Da .

Su : Baftă la școală .

Ryu : Mersi . Stai . Tu la ce școală ești .

Su : Asta e ultima întrebare la care îți răspund .

Ryu : Bine .

Su : La o școală bună *râde*

Ryu : -_- Dacă nu îmi spui deschid plicul .

Su : Gata , gata . Dar lasă plicul .

Ryu : Deci ?

Su : La școala ta .

Am rămas cu gura căscată . Am stat așa timp de câteva secunde . Era mai aproape de mine decât credeam eu . Primesc alt mesaj .

Su : Închide gura că intră musca. 

Nu i-am răspuns . Mi-am continuat drumul și în 30 de minute am ajuns la școală .