Obsesia anonimului

Ziua 50

Luni , 23:59 .

Stăte-am în cabana mea și a lui Yamy . Decid să ies afară . Mă întind pe iarba ușor rece și mă uit la stele . După câteva momente decid să iau telefonul și să te sun . Sună !

Ryu : Hey !

Anonim : Ce este prințesă ? Ești bine ? S-a întâmolat ceva ?

Erai ușor panicat. Râd la reacția ta .

Anonim : Nu e amuzant .

Ryu : Ba da este .

Anonim : De ce mă suni la ora asta ?

Ryu : Ai zis că pot să te sun oricând vreau să stau cu tine .

Anonim : Vezi ultima cabană ?

Ryu : Da . De ce ?

Anonim : După ea este un loc mai retras cu copăcei . Haide !

Închid și mă duc grăbită spre acel loc . Când aung o adiere de vânt răcoroasă îmi suflă în ceafă , iar pielea mi se face ca de găină . Dar îmi revin când sunt cuprinsă pe la spate cu două brațe calde și cunoscute mie .

Ryu : Ești aici .

Anonim : Mereu pentru prințesa mea .

Ryu : Pot să te întreb ceva ?

Anonim : Sigur .

Ryu : Când voj afla cine esti cu adevărat ?

Anonim : Cât de mult îți dorești acest lucru ?

Ryu : Foarte mult !

Anonim : Atunci cred că a venit momentul să aflii cine sunt .

Fața mi se luminează , dar în același timp inima începe să îmi bată cu putere . Nu stiam dacă aveai de gând să facu asta sau dacă vorbeai serios , dar eram entuziasmată . În sfârșit . A venit momentul să aflu cine ești !