Possessive Love - Harry Styles A.U. - II. Bounds

Capitolul 16

Incercam sa pun totul cap la cap. Imi aminteam fiecare moment cand cineva mentionase numele lui Cassidy si totul era asa de incurcat.

L-am intrebat, la dracu'! M-am furisat pe langa el ca sa aflu. Am intrebat alte persoane pe la spatele lui si tot nu am obtinut nimic. A spus ca Cassidy e moarta, ca e malefica si o nenorocita... dar Cassidy e Harry! E un alt nume dubios de care nu stiu eu sau ce? De ce toata lumea se codeste cand intreb de Cassidy? Ce e cu numele asta? Si ce e cu fata aceea pe care toti o dispretuiau?

Puteam sa jur ca Cassidy a fost cineva din trecutul lui Harry. Ma dadea peste cap ideea ca aceasta Cassidy pe care am cautat-o fara incetare si care ma bantuia in vis era chiar langa mine in tot acest timp. Era chiar Harry, cel care ma tinea de mana si incerca sa ma convinga ca cea in cauza a murit.

Felul cum fata plangea ma facea sa tremur. Nu, nu ea ma facea sa tremur, ci reactia lui Harry cand era cu ea. Violenta aceea absurda si exagerata, ura care dadea pe afara, tristetea care se ascundea sub colturile gurii usor trase in jos si in ridurile de pe fata sa... era terifiant. Era urat. Ma uitam printre crapaturi si il vedeam pe vechiul Harry, uitandu-se la mine cu un suras macabru, strigandu-mi ca ma va prinde el si lovind ca sa ajunga cat mai la suprafata. Asta ma facea sa tremur.

De unde reactia? Unde s-a ascuns pana acum? El stia totul despre mine, cum de eu am ratat o parte asa mare din viata lui? De ce nu stiam asta? Care e motivul pentru care m-a mintit?

Ma durea felul in care ea vorbea despre trecutul lui Harry. Vorbea de parca s-ar cunoste de mici, vorbea de un Harry pe care eu nu l-am vazut niciodata, unul pe care nu il cunosteam... iar acel Harry suna asa de fumos, de ideal. Kim, asa cum a spus fata ca o cheama, parea sa ajunga la el intr-un fel care il rascolea complet. Nu intelegeam exact ce s-a intamplat. Din cele ce au vorbit, stiam ca Kim le-a facut un rau acum ceva timp, iar Harry nu a apucat sa se razbune sau ceva asemanator. Acum ea traieste sub numele de Terek in lumea periculoasa din care venea si Harry, Terek care aparent este o persoana importanta si puternica. Iar acum ea s-a oferit sa ne ajute sa scapam de Samuel din bunatatea inimii ei, folosind resursele pe care le are ca Terek si asta doar pentru ca "vrea sa fie langa noi, sa isi rascumpere greseala". Ce greseala? Sa ma ia naiba daca stiu.

Inca eram in masina si o simteam pe London cum ma verifica constant cu privirea. Imi venea sa tip si sa lovesc. Felul in care Harry se purtase si cum imi vorbise imi amintea de acum cativa ani cand... nu era asa bine. Nimeni nu vorbea, iar tensiunea ma sugruma. Ma intrebam daca asa era si in celelalte masini si brusc, imi doream sa fiu departe. Undeva singura cu copiii mei. Intr-o lume indepartata unde problemele nu ma puteau ajunge.

- Alice, te-am intrebat ceva, la naiba! a strigat Harry, facandu-ma sa ies din bula mea de imaginatie.

M-am uitat naucita la London. Habar nu aveaam ce m-a intrebat. Ea a zambit usor compatimitor si s-a intins spre mine.

- Nu, London, are si ea maini si ochi! s-a rastit Harry imediat, oprind miscarile fetei.

- Harry, gata! Nu asa mare lucru! a spus Ed usor nelinistit. Ia de la mine, nu e mare lucru.

- Nu, la dracu'! Alice! a continuat el sa strige.

- Ce e, Harry? Ce?! Nu am auzit prima oara asa ca poti sa fii asa de dragut, sa treci peste crizele tale idioate si sa repeti? am urlat inapoi, enervata deja de el.

Harry s-a intors in scaunul pasagerului ca sa fie cu fata la mine asa d agresiv incat am crezut ca o sa sara peste el doar ca sa ajunga la mine. M-a fixat cu ochii injectati de nervi si a marait: