Capitolul 4

1.5K 78 14
                                    

Ashley's P.O.V.

Poate ca nu eram cea mai chiulangioaica fata din liceu, si totusi stiam ca pentru a trece de securitatea de la Beverly High iti trebuia mult timp de gandire. Beverly e un liceu de renume, ce nu-si permite multi elevi absenti nemotivat, asa cum erau Gabe, Ronny si Leo, inainte sa ma cunoasca.

Vreau sa spun ca liceul avea o parcare propie, monitorizata de niste camere si transmise pe un monitor. Si vreau sa spun ca tipul de la monitor avea, in primul rand, un ochi de soim, iar in al doilea rand un buton de alarma.

-Deci cum iesim de aici? am intrebat.

Amandoi s-au uitat la mine in momentul acela, Gabe fiind putin mai surprins.

-N-ai mai chiulit pana acum? ma intreba el.

Obrajii mi se imbujorasera. Stiam ca Ronny era o maiestra in ale evaderii de aici, dar nu si eu, iar asta ma facea sa ma simt jenata. Imi placea sa o trag de cot pe Ro la lucrurile la care nu ne pricepeam, ca sa putem rade impreuna de ele, dar aici ma simteam rusinata ca prietena mea e de partea cealalta a balustradei.

-Leo a uitat sa-ti spuna cat de tocilara e Ash, chicoti ea.

Gabe s-a incruntat la ea, tragandu-ma de brat. Mi-a sarutat fruntea si m-a privit direct in ochi atunci cand mi-a zis:

-Totul are un inceput, chiar si pentru cele mai cumintele fete.

Vorbele lui m-au facut sa ma simt oarecum mai bine, dar ceva nu era in regula. Saruturi, pupici pe frunte, toate astea erau pentru cupluri, corect? Dar noi nu eram un cuplu ! Nu ma intrebase niciodata daca vreau sa fiu cu el si nici nu acceptasem. Nici macar nu aveam incredere in acest Gabriel Rogers care obisnuia sa-mi faca viata un calvar. Si atunci de ce se petrec toate astea?

-OK, ma duc sa-mi fac treaba la intrerupator.

-Cred ca asta e cea mai proasta idee pe care ai avut-o, am comentat eu. Tipu' ala de la camere o sa-si dea seama si o sa alarmeze toata scoala.

-Asta daca e treaz, imi facu Gabe cu ochiul.

Nu ma pricepeam, dar nu stiam cat de sigura este teoria lui. Dar nu aveam de ales, trebuia sa ma las purtata de val. Ro a plecat din parcare spre panoul de comanda din afara scolii. In timpul asta, Gabe se rezema de masina si ma trase in bratele lui, odihnindu-si barbia pe crestetul meu. M-am impins cu palmele de pieptul sau, ca sa ma pot indeparta de el.

-De ce faci asta? De ce te comporti ca si cum am fi impreuna?

-Pentru ca suntem... facu el putin nedumerit de intrebarea mea.

-Eu nu sunt asa de sigura. 

-Eu da, spuse, facand o pauza in care isi arata zambetul impecabil. Tocmai ti-am marturisit ca te iubesc, acolo, pe holul scolii.

-Dar asta nu inseamna ca am si acceptat.

-Ai timp si pentru asta. Se pare ca vom lucra impreuna o vreme.

-Mai putin decat crezi, am soptit eu ca pentru mine, sperand sa nu ma auda.

Imediat ce a venit Ro, ne-am imbarcat in BMW-ul lui Gabe si am pornit la drum. Initial, satena ar fi vrut sa stea pe locul copilotului, insa Gabriel a fortat-o sa ma lase pe mine aici unde sunt. Si iata motivul pentru care era ea asa de imbufnata.

- Deci, Gabe, pana la urma de ce iti trebuie laptopul meu? am intrebat eu putin rece, dar totusi el mi-a zambit.

- Este vorba de IP si alte chestii pe care nu o sa le intelegi, la cat de "buna" esti tu la info.

Mi-am scos cat am putut de silentios telefonul din geanta si l-am setat pe Inregistreaza . Ceva din ce spunea ar fi putut sa imi fie de folos mai tarziu. Plus ca, poate eram eu proasta de bubui in ceea ce privea informatica, dar tot stiam notiunile elementare, cum ar fi IP-ul. Stiam de exemplu ca, daca sti adresa de IP a cuiva, poti sa-i intrii foarte usor in computer. Iar asta ma cam facea sa ma indoiesc de Rogers.

- Poti sa conduci mai repede?! interveni Ronny. Si bunica-mea conducea mai repede.

- Daca nu iti convine, ia-ti un avion! Asta e ceva gen autobuzul care te da jos la orice statie. 

- Nu o deranjeaza. Asa face si in autobuz, m-am hlizit eu. 

Ajunsi in intersectie, Gabe a oprit la culoarea rosie a semaforului. S-a incruntat.

- Ceva nu e bine... zise el. 

- Poftim? am zis la unison cu prietena mea.

- Masina aia este masina de servici a mamei lui Leo.

Mi-am intors capul spre masina pe care Gabe ne-o indicase. 

- Poate ca femeia merge la munca, de ce ar fi asta asa de in neregula? intreba Ro.

- Atunci de ce ne-ar fi urmarit inca de cand am plecat de la scoala?

- Vrei sa zici ca rabla aia ne-a urmarit tot drumul? Si tu cand aveai de gand sa ne anunti?

Recunosc ca si eu eram la fel de mirata ca Ronny. Nu cunosteam decat o parte din masinile ex-ului meu, dar pe aceasta nu am vazut-o niciodata. Poate ca de aceea nu am prea bagat-o in seama. Sau poate ca asta era planul lui? Ca nimeni sa nu-l recunoasca? 

- Trebuie sa facem ceva, am propus.Nu-l putem lasa sa ne vada cu tine.

- Am ocolit drumul catre casa mea cat de mult am putut. De aceea nu mai ajungeam odata. 

- Am o idee. Ce-ar fi daca as conduce eu, iar tu ai sta in spate? Acolo geamurile sunt fumurii si, desi e masina ta, am putea spune ca am "imprumutat-o" putin.

- Mie imi convine! striga Ronny. Si asa m-am saturat de bancheta asta din spate pentru copii mici.

Toti trei am facut schimbul, eu ajungand la volan. Nu dupa mult timp, semaforul s-a facut verde, iar eu am luat prima curba, asa cum imi indicase Gabe. 

- Tot ne urmareste. Cred ca ne-a vazut cand ne-am urcat toti in aceeasi masina si a banuit ca ne-am aliat impotriva lui. 

Apele incepuse sa ma treace prin tricou si prin pantaloni. Eram stresata. Mai ales acum, cand am trait sa o vad si pe asta: pe Leo urmarindu-ma. Pe acest obsedat. Pana si Rostatea tacuta acum, acea Ro care, de obicei, era sufletul petrecerii chiar si in cele mai dificile situatii.

- Tine-o inainte, mi-a spus, atunci cand strada se impartea in alte trei stradute. Am impresia ca am scapat de...  

Dar nu a apucat sa termine, deoarece Ronny a inceput sa tipe dupa mine:

- ASHLEY !!! 

In momentul urmator, am simtit cum toate oasele imi sunt rupte pe din doua si cum sangele tasnea din corpul meu. 

Gabe's P.O.V.

Am tras-o pe Ronny afara cat am putut de repede. Era inconstienta, asa ca am lasat-o pe pamant, pana cand urma sa o scot din masina si pe Ash. Leo fugise de la locul accidentului atunci cand a vazut pe cine a lovit, si atunci am stiut ca el voia de fapt sa ma tinteasca pe mine, ca sa ma invete o lectie.

Simteam cum inima mi se sfasie de durere. Nu trebuia sa o las pe ea sa conduca, nu trebuia sa o las pe ea sa pateasca toate astea in locul meu ! Am actionat ca un dobitoc. Trebuia sa stiu ca, daca ma va vedea prin preajma fetelor, va crede ca sunt de partea lor. Trebuia sa o protejez pe Ash, nu sa o las pe ea sa indure!

M-am aruncat in masina, rapid, dupa ea. Am purtat-o pe brate pana afara din masina, constientizand cat de grav este ranita. Am dus-o departe de masina, langa Ro. Am sunat la politie si la ambulanta, am facut tot posibilul sa am grija de fete pana cand ambulanta avea sa vina.

Le-am luat pulsul. Am facut tot ce stiam ca este bine de facut in caz de accident. Ronny respira mai greoi, ce-i drept, la fel si Ash, asta pana cand, la un moment dat, Ashley a incetat sa mai respire...

OK, gata si cu capitolul asta :) Sper ca v-a placut! :* Si va mai astept :)

Keep loving, Keep bloggingWhere stories live. Discover now