SINNER [ Vampire Au.《TaeHyung FF-Ro》]

Imperial.

 Aveam doar 6 ani. La asa o varsta frageda nu este normal sa ramai fara mama. Totul se poate intampla foarte rapid si neasteptat. E doar vina lor. Ei au omorat-o. Din vina lor eu am ramas fara singura persoana care ma intelegea ca nimeni altcineva, care vorbea cu mine in momente grele si niciodata nu ma refuza cand ii spuneam sa se joace cu mine. Era o persoana minunata. Nu merita toate intamplate, nu merita sa moara in acel hal.

 Vampirii. Acestia, dupa informatiile gasite pe Wikipedia, dateaza din secole înainte de Hristos. Mii secole in care noi le-am suportat si suferit teroarea . Aici in Seul exista o populatie destul de mare de vampiri. Se imprastie prin tot orasul seara, cand nu pot fii prea vizibili. Dar se spune ca acestia nu pot umbla pe lumina, deoarece soarele ii arde. Eu una nu cred asta, unii pot umbla deoarece mama a fost ucisa pe timp de zi. Vampirii acestia trebuie sa aiba un fel de vrajitorie. Chiar nu m-as mira daca ar exista vrajitoare sau varcolaci...

 Acum stau cu tatal meu. Bineinteles, nu e deloc ca mama. Acesta bea de fiecare data cand are ocazia si e foarte agresiv... nu prea ajuta financiar. Este complet distrus de la moartea mamei, si il cred, nu poti fi fericit dupa ce persoana iubita moare. De atunci, tata uraste vampirii si toate lucrurile legate de ei incat sa oferit la o firma ce se presupune sa omoare acesti vampiri. Ei bine... nu a fost chemat niciodata. Acum lucreaza la o firma de constructii, chiar daca ''lucreaza'' nu prea e un cuvant ceea ce ar descrie ce face el cu job-ul asta. 

 Acum studiez la un liceu mic dintr-un cartier din Seul. Se spune ca acest cartier este cel mai ferit de vampiri...de asta ne-am mutat tocmai aici din Gwangju. Din cealalta parte a tarii tocmai in acest mic cartier ferit de vampiri. Si inteleg de ce nu vin...sunt numai batrani pe aici si cred ca nu le place sangele mai...vechi...

 Revenind la mine. Nu am reusit sa imi fac nici un prieten, sunt doar la mijlocul  celui de-al treilea an de liceu si totusi...parca nu indrazneste nimeni sa vorbeasca cu mine si daca eu le spun ceva nu ma baga in seama. E greu dar sper ca sa reusesc in a imi face macar o prietena pana la sfarstul liceului.

 Si...uite-ma aici...in sala de clasa...suportand toata galagia cat timp ce stau de una singura in banca. Sunt obisnuita sa stau singura si sa ma uit la toti cum se scalambaie.

Profa intră in clasa si se face in 2 secunde liniște. Bine ca asta e ultima ora. Deabea astept sa ajung acasa si sa ma trântesc in pat. Numai cu gandul la el ma face sa adorm.

- Copii...astazi...vom discuta despre altceva, ceva ce va poate ajuta in viitor ...iar subiectul este " Vampirii". Stiu ca sunteti familiarizați cu acestia, știți ce fac nu-i asa? , spune profesoara.

Vampiri. M-am saturat sa aud de cuvântul asta. De ce vrea profa sa vorbim de asta.

- Știu ca e un subiect destul de sensibil pentru unii, dar trebuia sa o facem la un moment dat, continua aceasta.

Imi sprijin capul in palma mainii drepte si ma uit plictisita la profa.

- Deci...a avut cineva vre-un contact cu acesti...vampiri?

Liniste. Nimieni nu misca. Nimeni nu zice nimic.

- Daca nu atunci sunteti foarte norocoși. Am sa va spun niste informații despre cum ați putea evita aceste creaturi...ca de invins nu puteti, din pacate sunt invincibili si nemuritori.

Nemuritori. Ce frumos ar fi sa fiu nemuritoare...dar nu vampir. Doar nemuritoare.

- Primul lucru...evitati iesitul noaptea! Vampirii ies noaptea si sunt gata sa va atace la orice moment neașteptat. Si acestia aparent nu pot umbla in lumina.

Iar..."nu pot umbla in lumina" , ma freaca pe creier. Eu nu cred si punct.

- Al doilea...usturoi, aparent sunt sensibili la usturoi.