Fata fără sentimente

Să ințeleg că ți-a fost dor de mine!

           

       Somnul mi-a fost tulburat de soarele care își făcea loc printre draperiile prost trase.  Mi-am ascuns fața intre perne inercand  să evit cat de puțin lumina orbitoare ce pătrunde în camera, dar făra vreun rezultat. Pană la urma am ales să mă ridic din pat și am mers direct catre baie  cu picioarele impleticindu-le. M-am privit in oglinda , arătam groaznic , avem ochii roșii de la plans si niște cearcăne de nedescris, dar parul .....semana cu un cuib de corbi.

Într-un tarziu mi-am făcut rutina de dimineață și am optat pentru o pereche de pantaloni scurți, tricoul vărului meu si nelipsiții mei conversi albi, mai exact amintirea lor, acum erau deja ingălbeniți de vreme . Părul mi l-am prins într-un coc dezordonat.

         În casă domnea o liniște totală , dar nu e de mirare , mama sigur fusese chemată de urgență la serviciu. Am coborat  scările în liniște și am inaintat spre bucatarie. Acolo mă aștepta o farfurie cu clatite și nutella, alături de un bilețel  în care mama îmi spunea că mă iubește și să n-o aștept, va veni tarziu.

Mi-am mancat în grabă micul dejun. Am luat telefonul, cheile și am ieșit în parcul de langă casă.

Este o zi frumoasă de vară, duminică, în sfarșit șeful meu s-a gandit să-mi dea liber. Lucrez non-stop,  am fost nevoită să mă angajez de la 15 ani ( ca chelneriță la un restaurant ), tatăl meu  ne lăsase o datorie destul de mare - eșec in urma jocurilor de noroc , ce nici in 10 vieți nu cred că aș plătio,  puțină pauză ar aduce beneficii. 

   Scufundată in gandurile mele nu prea am fost atentă la drum .......m-am ciocnit de ceva solid, ceea ce ma făcut să mă dezichilibrez si, mda...am sfarșit în fund pe stradă. Ziua asta nu va fi ușoară.

 - BĂGA-MI-AȘ! Cine naiba a pus stalpul ăsta aici? am strigat eu, incercand sa-mi recuperez telefonul de pe jos.

 - Eu nu sunt un stalp , domnișorică.

La auzul acelei voci am inghețat , incapabilă să mă mișc.  Acea voce ce aș cunoaște-o dintr-o mie. Aculași ton dur. Era  aici, s-a intors.

Am  ridicat capul încet, în fața mea statea Adam cu un zambet cat China.

 - Adam.....am  șoptit cu o jumatate de glas. 

Nu puteam să mă mișc , tremurand i-am atins mana care statea intinsă de ceva vreme. Lacrimile mi-au  curs pe obraji. Adam a  făcut un pas inainte și ma zdrobit  de pieptul lui tare. N-am ezitat mult și i-am strans cu putere tricoul in maini inainte să incep a plange in hohote. Corpul meu se elibera de toata  tensiunea acumulata în ultimul timp.M-am agățat de el ca de un colac de salvare. I-am simțit cum buzele lui mi-au  atins părul , strangandu-mă și mai puternic in brațe. Acest simplu contact ma ușurat, dar totodata m-a făcut să ințeleg în a cui brațe mă aflu. M-am indepărtat puțin și-am inceput să arunc cu pumni și vorbe la adresa lui.

  - Idiotule !Cum ai putut să-mi faci asta ? Cum? spun printre hohote de plans.

  - Să ințeleg că ți-a fost dor de mine! spune razand , lipindu-mă și mai mult de el.