Kaira - FINALIZATĂ

Treizeci și nouă

20 august 2021-Ryan
Am luat-o pe Kaira din fața bungalow-ului. I-am dat geaca mea.

La dracu' ce bine arată geaca mea pe ea!

Și mereu lasă pe ea un miros femeiesc puternic. E parfumul ei - ușor dulce.

Pentru numele lui Dumnezeu, Ryan, calmează-ți hormonii. Pantalonii începeau să mă strângă, ceea ce nu era bine.

Și-a pus capul pe spatele meu și m-am relaxat instantaneu. Avusesem ceva probleme cu foștii mei prieteni. Kaira avea efect asupra mea. Mă calma cu cele mai mici gesturi. Dar cred că va trebui să îmi iau pantaloni ceva mai mari.

Am ajuns la benzinărie. S-a dat jos și mi-a zis că merge la toaletă. Am luat ciocolata ei preferată, decizând să îi fac o mică surpriză. Katrina, bruneta căreia obișnuiam să i-o trag, și-a făcut apariția. A venit lângă mine și eu m-am tras.

-Hei... am venit să te salut, a zis ea zâmbind.

-Bunăpa, Katrina, am zis eu și m-am întors cu spatele la toalete.

-Ryan, iubitule, mâine ieșim în oraș, da? Dar fără motorul tău, Kamasachi sau cum s-o numi. Și ar trebui să o lași pe târfulița aia de Kaira, a spus ea plimbându-și ghearele pe pieptul meu.

Ce o apucase? Poate că mi-ar prinde bine o partidă. A trecut mai mult de o lună.

Ce tot zici, Ryan!

-Nu te deranja, mi-am auzit blonda, care stătea în spatele brunetei.

Ce tocmai făcusem? Am stat ca prostul meditând și lăsând-o pe Katrina să își facă de cap.

-Kaira! am urlat eu.

-Lasă-mă, a spus ea cu vocea tremurândă.

Voiam să o iau în brațe și să îi explic.

Am văzut-o îndepărtându-se. Se uita extrem de urât la mine.

Îmi venea să mă dau cu capul de pereți.

-Ryan, haide, te satisfac eu, s-a auzit o voce din spatele meu.

Poate aveam nevoie de asta.

-Mișcă, am zis eu arătând înspre micul motel de lângă benzinărie.