Prolog

20.1K 746 28
                                    

                                              ~ Prolog ~

    Ușa s-a deschis brusc și fără a aștepta prea mult, băiatul de 21 de ani a pătruns în cameră. Ochii lui de-un căprui intens au călătorit pe întreaga încăpere și a găsit-o. Stătea ghemuită pe unul dintre scaunele din lemnul robust al căminului și răsfoia una dintre cărțile ei preferate ” La răscruce de vânturi ”. Părul ei brunet era strâns într-o coadă prinsă cât mai aproape de vârful capului, iar mâinile ei de culoarea pală țineau strâns foile cărții pentru a nu se împrăștia pe podea. E o carte veche și prăfuită, o primise de când avea doar 6 ani de la una din prietenele mamei ei, ținea mult la ea, deși nu costa nici măcar doi bănuți, era doar o vechitură. Însă îi plăcea, îi plăcea s-o privească și să stea lângă ea până la miezul nopții, însă cum a fost învățat, momentele de fericire sunt doar pentru moment.

- De cât timp stai acolo? Glasul ei a făcut ecou în încăperea minusculă a căminului și și-a așezat cartea cu grijă pe birou. Cele mai frumoase momente durează puțin, cele mai frumoase momente din viața lui, au fost toate acele momente în care a avut-o aproape, doar 11 luni.

- Trebuie să vorbim. El și-a făcut curaj să vorbească și-n momentul în care a mărturit acele cuvinte, știa că nu mai trebuie să se oprească. Cică nu e bine să te oprești și să te uiți în spatele tău. – Vreau doar să mă asculți, bine? A întrebat-o și-n acel moment și-a adus aminte cum a cunoscut-o.

   Stătea pe scările Universității având pe brațe aceeași carte care a recitit-o și-n seara asta. S-a împiedicat de ea, reușind să-i rănească brațul stâng și deși nu era nevoie se meargă la cabinet, a târâit-o după el la doamna asistentă, doar pentru a-i arăta cât de rău îi pare. Asta s-a întâmplat acum un an și două luni, timpul a trecut atât de repede. Însă și-a adus aminte cum a umblat după ea cam două luni de zile s-o convingă să iasă cu el la o cafea. Și-a ridicat privirea din pământ făcându-și curaj ca să spună tot ce are pe suflet. Trebuie să curme odată și odată suferința. I-a întâlnit ochii verzi încadrați între genele negre și lungi, răsuflând brusc și zgomotos. Dacă e ultima oară când o vede, dacă va ajunge să-l urască și să-l disprețuiască? I-a luat mâinile reci între ale sale presând un sărut pe una din ele, dacă e ultima oară când va face asta? Dacă e ultima oară când va vedea căldura din ochii ei verzi?

- Îmi pare rău, dar trebuie să … glasul îl părăsise în momentul în care i-a reîntâlnit ochii pentru a doua oară. – trebuie să se termine. Brusc și-a retras mâinile, lăsând ca brațele fetei din fața lui să cadă pe lângă corpul său. – Ai mei mi-au găsit pe cineva și ne vom logodi curând. Brusc ochii verzi ai fetei acum erau tulburi și neclari, lacrimile i-au înecat deja. – E vorba de afaceri, Faith, e vorba doar de-o căsătorie din interes.

- Să înțeleg că banii îți vor ține de cald? Întrebarea i-a zdrobit inima în mii și mii de bucăți. Nu putea să-și arate slăbiciunea în fața ei, nu acum când tot ce trebuia să facă, era să spună stop și gata.

  Trebuia doar să oprească totul și să o ia de la capăt, cu altcineva, cineva care îi va deveni logodnică, soție ca mai apoi mama copiilor săi. El nu-și imagina viața asta, dar cum știa regulile, trebuie să te sacrifici pentru binele familiei, m-ai ales pentru poziția socială. Asta i-a tot repetat mama sa de când se știe.

- Doar s-a termina Faith, la dracu, s-a terminat! Mergi mai departe, eu asta voi face, voi avea lângă mine o femeie demnă de mine! Cineva de același nivel! Nici măcar nu te-am iubit, Faith! Și cum știa și ea, cuvintele uneori rănesc mai tare decât orice durere fizică.

- Atunci sper ca banii să-ți ofere afecțiunea dorită! Și-n momentul în care cuvintele i-au părăsit gura și ușa camerei sale de cămin s-a deschis, ca mai apoi să se lase izbită de peretele opus.

Acum tot ce a m-ai rămas de făcut este să-și strângă bucățile din inimă aruncate de pe jos și să le așeze într-o cutie pe un raft. Va veni momentul în care ceva sau cineva va fi în stare să le lipească, însă ea știa că iubirea nu va mai fi capabilă.

Cum am promis, o nouă poveste. Nu va avea foarte multe capitole și va fi total diferit de ce-am scris până acum. Coperta este făcută de @Smashify. Mulțumesc mult!

'' Beautiful monster ''Where stories live. Discover now