The Right Choice - Alegerea potrivită [+18] (eng/ro)

Capitol 3 (ro)

Sabina ridică o sprânceană cerându-mi explicații, însă dau din cap că nu am ce să îi zic și ieșim afară din hotel.

— Arăta foarte bine tipul, zice ea și nu mă prefac deloc în prezența ei, aşa că o aprob cu convingere.

Schimb subiectul povestindu-i ce am vorbit cu recepționerele și rămâne astfel la alegerea noastră dacă ne vom aventura singure sau nu în acea zonă cu baruri și cluburi. Ne dăm seama că oricum nu o să facem asta în această seară și că cel mai bine este să mai așteptăm un pic pentru că Sabina spera să găsească pe cineva pe acel grup, care să ne mai recomande ceva mai concret unde totuși să nu fim singurele ciudate din acel loc. Nu știu dacă era doar impresia noastră, însă noi pe lângă faptul că arătam diferit de ei, aveam și alt tip de îmbrăcăminte.

Azi eram amândouă în niște rochițe pe corp, sport, drepte și scurte, cu adidași, însă uitându-ne în jurul nostru, ținuta clasică a fetelor era formată din pantaloni scurți și o cămașă foarte largă sau fustițe ca de școlărițe, eventual salopete, asociate tot cu câte o cămașă deschisă la culoare și închisă până la gât sau chiar oversized. Ținutele lor erau foarte... inocente și asta a dus la o discuție destul de lungă între noi două pe acest subiect.

— Nici machiajul nu este strident, observ eu în timp ce ne îndreptăm spre Namdemun Gate. Puțin rimel și un ruj roz sau roșu. Atât.

— Unele văd că mai folosesc și fond de ten, însă în dorința de a-și deschide și mai tare tenul, nu prea merg pe aceeași nuanță cu culoarea lor.

— Nu cred că au nevoie mai deloc de fond de ten, remarc în timp ce rămân fermecată de chipul ca de păpușă al unei localnice care aștepta la semafor aproape de noi. Au tenul atât de perfect!

Sabina zâmbește și mă aprobă.

— Trebuie să ne aprovizionăm și noi cu cremele lor celebre.

— O să facem provizii, stai liniștită, zic cu viclenie.

Timpul trece cât vizităm acea poartă veche și-i citim istoria ei dintr-un pliant luat la intrare, apoi ne îndreptăm spre o piață din apropiere, unde ne simțim un pic ca în piețele noastre tradiționale, pline de tarabe cu lucruri ieftine sau branduri false, care ne amuză prin numele lor. Găsim și câteva gherete mai interesante cu produse tradiționale, de unde decidem că ne vom cumpăra suvenirurile înainte de sfârșitul vacanței.

Continuăm tot pe jos spre un parc din apropiere și fără să ne dăm seama parcurgem kilometri întregi pe jos, dar oboseala este de nesimțit când descoperim câte un templu sau câte un loc despre care citisem și care se afla pe lista noastră de obiective de vizitat. Ajungem după o lungă plimbare și la N Seoul Tower unde încântate descoperim milioanele de lacăte de diferite culori și forme, pline cu mesaje de iubire, presupunem noi când vedem inimioarele desenate pe ele. Acest obicei este unul dintre preferatele cuplurilor din Coreea, ca la anumite aniversări să prindă un lacăt în acel loc, semnificând legătura dintre ei și dragostea eternă. Rămânem melancolice câteva minute bune acolo, mai mult în tăcere, uitându-ne la cuplurile care prind lacăte și își fac selfie, sărutându-se apoi cu timiditate din cauza oamenilor din jur.

Ne uităm una la alta și începem să râdem că suntem singure, însă nu trebuie să ne simțim ciudat, deoarece mai sunt și alți turiști sau familii care nu iau parte la ritualul acelui loc. Ne ridicăm în același timp și cu un sentiment de gol în suflet, plecăm mai departe.

Cel mai frumos moment al zilei îl petrecem într-un sat tradițional, aflat la poalele acestui munte, unde închiriem niște costume tradiționale și pentru mai bine de o oră ne simțim ca două localnice autentice.