Capitolul 22

2.8K 83 8
                                    

            Dedicatie: BlackSnow4 😍❤️

Din capitolul anterior:
Îl văd ca se ridica puțin și își da tricoul jos, iar atunci îl împing și încerc sa fug , dar ma prinde de picior și cad pe podea.Se pare ca nu voi scapă de el și ca va ajunge sa ma violeze.Voiam ca prima data sa fie ceva special, dar se pare ca soarta este dura cu mine...

Vine și se pune iar pe mine și îmi trage pantalonii in jos.Eram doar in lenjerie intimă și încercam sa fac cumva sa scap de el , dar fără sa îl lovesc prea tare.
Încercam sa tip dar îmi pusese mâna la gura.L-am mușcat de mâna , apoi l-am putut împinge cu piciorul.El căzuse pe podea și încerca sa se ridice , apoi eu am fugit in camera lui , am intrat in baie și am încuiat usa.Scapasem de el!
Am intrat in dus și am dat drumul la apa rece , lăsând-o sa facă contact cu corpul meu.Ma simteam oribil și ma durea sufletul cum Mike putea sa facă așa ceva.Stiu ca era beat și poate ca nu realiza ceea ce făcea , dar totuși.Nu e vina mea ca s-a dus el sa bea.
Am început sa ma gândesc la tot ce s-a întâmplat in seara asta și uite ca am adormit așa cu apa rece curgând pe mine.

Din perspectiva lui Mike

Ma trezesc buimac , auzind bubuituri in usa și țipete.Ma ridic din pat și îmi duc o mâna la cap.Ma durea îngrozitor si ma simteam amețit.Am văzut ca eram in boxeri si ca pe jos erau hainele lui Amy si atunci mi-am amintit.
Sa-mi bag....Am băut aseară și nu pot sa cred ce eram sa ii fac lui Amy.Nici nu știu dacă ma va ierta.

Jason:-intrând in camera.Esti idiot frate!Esti prost rău de tot!-privindu-ma dezamăgit.
Eu:Unde e Amy?-agitat
Jason:E in camera la tine in baie.Si plânge și e speriata.Te-a pus dracu' sa bei!
Eu:Da-te!-împingandu-l de lângă usa.

Alerg rapid in camera mea și văd ca usa de la baie era deschisa.Amy stătea in dus cu picioarele strânse la piept și plângea.Era uda și era doar in lenjerie , cu un cearceaf pe ea.Lara încerca sa o liniștească.

Eu:Amy , iubito!Imi pare atât de rău.-punându-ma in genunchi in fata ei.

Acum eram la același nivel cu ea.Lara s-a dat la o parte și a rămas in tocul ușii.I-am luat bărbia intre degetele mele și am privit-o in ochi.A tresărit.Avea ochii roși și fata ii era uda de la atâta plâns.

Amy:Pleacă!-evitând sa ma privească.
Eu:Îmi pare rău iubito!Imi pare atât de rău!-sărutându-i mâinile.Eram beat și nu știam ce fac.
Amy:Nu e vina mea ca erai tu beat!-tragandu-și nasul. Erai sa ma violezi!Tu îți dai seama?!
Eu:Te rog iubito , iartă-ma!-disperat.Te rog!Am greșit și îmi pare rău.Nu mai beau in viața mea!Asculta-ma te rog.
Amy:Da-te!-împingandu-ma

Se ridica apoi iese din baie și merge in camera ei.

Din perspectiva lui Amy

L-am împins pentru a-l da la o parte și am mers in camera mea.Am încuiat usa apoi m-am schimbat.M-am băgat in pat și am început sa îmi plâng de mila.
Am ignorat bătăile in usa și strigatul disperat a lui Mike de a ma face sa ii deschid și sa îl ascult.Si...am adormit!

Mi-am petrecut restul zilei , închisă in camera, fără sa vorbesc cu nimeni , sau sa mănânc.Mike a tot încercat sa ma facă sa ii deschid , dar nu l-am băgat in seama.Mi-am băgat căștile in urechi și am dat volumul tare.Am pus muzica și am plâns.
Îmi era și frica sa ma privesc in oglinda.Aratam oribil!
Lara a încercat sa ma convingă și ea sa ies din camera , sa manac ceva, dar am ignorat-o . Voiam sa stau singura si sa ma gândesc la tot ce mi se întâmplase.
I-am sunat pe părinții mei și le-am spus ca as vrea sa merg la ei in New York.Nu le-am spus ca m-am certat cu Mike. Au spus ca in patru zile voi putea veni , deoarece îmi vor cumpara ei bilet și voi merge cu avionul pana acolo.
Nu știu dacă este bine ceea ce am făcut.Nu știu dacă chiar asta vreau , doar ca Mike ar trebui sa înțeleagă ca atunci când greșește , trebuie sa aibă și o rasplata.Nu poți sa rupi inima unui om in bucatele , apoi sa o lipești cu scoci.

Am decis intr-un final sa cobor scarile și sa ies puțin in curte sa iau o gura de aer.Simteam ca dacă mai stau mult închisă in camera o sa ma sufoc.
Am pășit desculta pe gazonul verde din curte și m-am asezat pe iarba in fundul curtii lângă doi cireși.
M-am întins pe spate și am început sa privesc cerul.Incet , încet , lacrimile și-au făcut apariția , prelingandu-se pe obrajii mei.Ma simteam rănită și ma durea inima mai tare ca niciodată.

Mike:Amy?-cu o voce blândă

Eu nu i-am răspuns. Nici măcar nu l-am privit , dar el s-a asezat lângă mine.

Mike:Iubito , te rog!Vreau sa vorbim și sa ma asculti pana la capăt.
Eu:-întorcându-mi capul spre el. Mike, in primul rând te rog sa nu îmi mai spui așa , iar in al doilea rând eu nu mai am ce sa discut cu tine.Peste patru zile voi pleca la părinții mei si poți sa faci ce vrei tu.Sa alegi pe cine vrei tu sa îți fie alături și cu cine vrei sa fi zi de zi și noapte de noapte.
Mike:Adică vrei sa spui ca ne despartim?
Eu:.....-privind in alta parte.
Mike:Cu tine vorbesc Amy!
Eu:Nu o lua ca pe o despărțire! Ia-o ca pe o separare de lunga durata.-ii spun apoi ma ridic și plec.

Îl privesc încă o data și văd cum stătea acolo pe iarba și parca aștepta sa ma întorc , dar eu îmi continui drumul spre dormitorul meu.Nu vreau sa îl iert de fiecare data , iar el sa facă un obicei din asta.Trebuie sa înțeleagă ca am și eu orgoliu.

Lara:Amy, stai!-apucându-ma de mâna atunci când voiam sa urc scarile.
Eu:Dacă vrei sa vorbim , te aștept in camera!-i-am spus apoi am urcat in camera mea.

Lara:Ce se întâmpla cu voi?-închizând usa camerei.
Eu:-oftând.Face niște greșeli de care nu își da seama.Si ma rănește.Cum crezi ca m-am simțit aseară , când omul pe care îl iubeam era beat și voia ceva de la mine.Era sa ma violeze!-dându-mi lacrimile.Incercam sa scap de el , dar in același timp sa nu îl rănesc.
Lara:Nu spun ca el nu are nicio vina in toată cearta asta a voastră dar ar trebui sa vorbești cu el , sa vezi ce are de spus , apoi sa iei decizii!
Eu:Eu deja m-am gândit foarte bine și plec pentru o perioada la părinții mei.Peste patru zile , am zborul.
Lara:Eu zic sa te mai gândești și sa nu iei decizii așa!Si cu faza cu Larisa, sa sti.....-fiind întreruptă de mine.
Eu:Nu vreau sa aud nimic din asta.Te rog înțelege-ma și respecta-mi deciziile.
Lara:Sper sa iei deciziile corecte.-ridicandu-se de pe pat și îndreptându-de spre usa. Noapte buna!-privindu-ma trista și ieșind din camera.
Eu:Noapte buna!-trântindu-ma in pat și oftând.

Toată presiunea este pusă pe mine.Dar ce decizii am luat, așa o sa fie , iar peste patru zile plec.
Știu ca îmi va fi greu sa ma despart de prietenii mei , la fel cum îmi va fi greu sa nu îl mai văd pe Mike mult timp , dar consider ca așa este mai bine.Poate lucrurile intre noi s-au întâmplat repede și ar trebui sa lăsam timpul sa decidă.Poate ca nu am fost sortiți unul pentru celălat.Poate ca relația noastră a fost pentru a ne da seama ca nu întotdeauna putem sa avem pe cine vrem lângă noi.
Mike ar trebui sa își dea seama ca nimeni nu i-ar suporta lui toate aceste greșeli, fără sa aibă ceva de spus.
Țin la el enorm și ma doare când îl văd așa , dar și pe mine ma dor lucrurile pe care el le face și mai ales ce era sa se întâmple aseară.
M-am gândit la toate astea apoi am adormit, singura in pat, zvarcolindu-ma.

Hello dragutilor!Cum vi se pare capitolul acesta?
Ce credeți?Ca se vor despărți definitiv sau se vor împăca ?

TheSadPink

Vei fi a meaUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum