Privesc în sus și zâmbesc
Spre stele și mă gândesc
Așteptând să te zăresc
Umblând pe balconul ceresc.Expir profund și dureros
Văzându-te în acel halat albicios
Cum îți inconjori trupul și sufletul
Cu brațul tău suplu.Când te-ai întors spre mine
Sângele mi-a înghețat în vene
M-ai privit de parcă ai știi
Că te privesc precum copiii.Ai zâmbit provocator
Și mi-ai arătat un picior
Era atât de sexi și ispititor
Încât am început să-mi înghit un nod.Te-ai aplecat puțin în față
Dezvelindu-ți din dulceață
O picătură de apă a curs nervoasă
Spre o zonă maiastă.Pantalonii m-au strâns ușor
Și m-am redresat convingător
N-aveam de gând să-ți arăt
Cât de mult mă înnebunești.Te-ai aplecat mai mult pe balustradă
Având piciorul pe masă.
Mi-ai arătat acea gleznă poznașă
Pe care aș vrea să-mi iau revanșa.Dar atunci când umărul ți-a rămas gol
Am simțit un fior
Și-am știut că m-am pierdut
Pe un drum scris de mult.Șuvița aceea udă
Ce s-a avânturat de nebună
Peste sânii tăi goi
M-a făcut să văd în gol.Am crezut că sar pe tine
În schimb m-am ținut bine
Mi-am înfipt picioarele în iarbă
Și te-am devorat precum o bomboană.Ai simțit și tu pericolul
Pentru că ți-ai redresat corpul
Ai clipit prea des iubire
Căci era să cazi pe vineNu sunt deloc un pofticios
Dar al tău corp albicios
Mă face cel mai redutabil prădător
Și n-am să mai privesc nepăsător.Vreau să te fac să-mi gemi numele
Și să strigi din toți plămânii
Că eu sunt stăpânul inimii
Al inimii și rațiunii, al întregii tale ființe.
CITEȘTI
Bucăți de suflet
PoetryNu cred că are nevoie de descriere. Mai sus, scrie. Va fi despre poezie Și ale ei rime. Nu sunt poet Și o știu prea-bine. Sunt doar un schelet Cu rimele-n piept. Totu-i pe moment. Și scriu ce-mi vine. Sunt doar niște cuvinte Puse în rime.