Am vrut să devin ceea ce eram

57 9 8
                                    

Și m-am pierdut
Undeva între apus și răsărit,
În bătaia vântului cel mut
Mângâiată de un gând nebun

Și am vrut să revin
Să fiu din nou ceea ce am fost.
Spre o margine cu spini
Mi-am găsit adăpost.

Am încercat să mă zbat
Să rup ațele ce mă țineau
În închisoarea cea de smalț
Și să redevin ceea ce eram...

O secundă am închis ochii
Și totul s-a sfărâmat
A devenit cenușă
Nimic n-a mai rămas.

Am crezut că-i o farsă,
Un simplu blocaj.
Că mă voi trezi
Dintr-un imens miraj

Când i-am deschis la loc
Nimic n-a mai fost ce-a fost
Totul a ajuns pe dos
Până și gândul meu netot.

Bucăți de suflet Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum