•4•

350 21 1
                                    


Vântul de seara începură să își facă apariția prin pădure la fel ca si urletele de animale sălbatice. Urletele se intensificau din ce in ce mai mult , roșcata încerca să rămână cât se poate de calmă și nu se agite , deși era într-o situație de panică . Era trecut de ora nouă seară și se întunecase destul de tare . Se pare că nu a fost cea mai bună idee să plece seara prin pădure . Se rătăcise . Dorea să exploreze o parte de pădure pe care nu o mai explorase până acum , dar s-a rătăcit ,fix când era sigură că cunoaște pădurea aceea  pe-de-rost. 

Merg prin pădurea aceasta de mai bine de 3 ore si m-am rătăcit , încep să mă îngrijorez , deși nu ar trebui nu are ce să mi se întâmple , corect ? 

Merg ce merg si aud ceva straniu ......un țipăt .....un țipăt îngrozitor de teroare . Mă opresc simțindu-mi inima bătându-mi cu putere si adrenalina in aer . Cel mai probabil era aproape miezul nopți daca nu a trecut deja. Instinctul îmi sugerează ca ar trebui sa fug sa mă ascund într-un tufiș sau sa mă sui într-un să am o privire de ansamblu , dar nu fac nimic . Pur si simplu rămân in același loc picioarele mele neputând să se mai miște . Tot ce fac este sa ascult. Pe lângă țipetele de groază într-un timp am auzit și un râs psihopatic care mi-a zburlit părul de pe spate . Am luat-o la fuga instant nu îmi păsa daca o sa mă afund si mai mult in pădure. 

***

Am reușit sa ies din pădure cat timp fugeam . Acum sunt in camera mea , mângâindu-l pe Tomy ...... Nu mai e așa de jucăuș cum era acum o dinioare . A început să stea doar pe pervazul ferestrei si se uita  doar într-un colț anume . Niciodată nu o sa înțeleg de ce s-a schimbat așa de brusc. 

Îl mângâi ce îl mângâi si dintr-o data sare din bretele mele si se duce la pervaz cu privirea spre mine , dar nu se uita la mine . Se uita la paharul de pe noptiera mea .  Încerc sa ignor faptul ca pisica mea se uita la un pahar si mă pun să mă culc era prea târziu mai ales ca mâine am scoală azi nu am fost la școală, nesimțindu-mă prea bine și nu îmi ardea de fel sa mă întâlnesc sau sa o văd pe Sabrina si prietena ei cea mai buna, Adeline. 

***

Mă trezesc brusc in toiul nopții , era 04:00 am , din pricina unui zgomot venind de jos. Mă ridic din fund si vad ușa camerei mele cum se deschide.... Era mama destul de panicată se vedea pe fata ei ca s-a întâmplat ceva îngrijorător si spune mai mult bâlbâindu-se:

-Criminal....tatăl tău...mort...criminal...casa...suna...politia..

Se prăbușește in genunchi pe parchetul rece al camerei mele , suspinând si plângând , își ridica capul rapid se uita la mine după la ușa larg deschisa...... În ușă apăru o silueta neagra cu ceva lucios in mană. Era un cuțit de bucătărie. Amândouă rămâne stana de piatra , cat timp umbra aceea pășește înăuntru camerei și spune uitându-se inițial la mama dar după își mută privirea la mine "Mulțumesc ca mi-ai arătat unde locuiești , Alina„ . Zâmbea , era un zâmbet sadic. Arunca cuțitul din mana lui in mine. Era să mă nimerească in inima daca nu mă feream la timp. M-a nimerit in umăr, scâncesc ținându-mi lacrimile :

-Așa , asta ar trebui sa te tina pe loc cat timp mă ocup de mama ta , spune scoțând din buzunar un nou cuțit , încuie ușa si începe sa o omoare in fata mea , cat timp eu cedez si dau drumul la câteva lacrimi  .

Cat timp nu e atent , îmi șterg rapid lacrimile si sar pe geamul aparent deschis. Ceva îmi spune ca a intrat pe gemul meu . Aterizez in picioare. Simt o durere îngrozitoare la glezna stângă , cred ca am luxat-o . Trebuie sa cer ajutorul cuiva...dar asta înseamnă ca îi pun si pe ei in pericol . Nu. E vina mea , eu l-am condus la mine acasă pe criminalul acela. Trebuie sa fac ceva. Și trebuie sa acționez acum !


Destinul meu Criminal// FanFictiune Jeff The KillerWhere stories live. Discover now