The Pact [ IN CURS DE EDITARE TOTALA]

2. Dance with the dead

- Mama , imi zici odata? Nu am tot timpul din lume , trebuie sa ma duc la Naty sa o intreb de ce a plecat asa de dimineata.

-Poftim ?! Ieri Naty a fost la tine? 

- Da...a ramas peste noapte.Imi pare rau ca am uitat sa te anunt .Ma rog..cum a fost la nunta matusei? 

- Dar...dar....e imposibil .  Naty a murit ieri in baie . Era imposibil sa fi venit ieri la tine. Ea a murit ieri !

-Poftim?!

Am cazut in genunchi si am inceput sa plang de tristete dar si de frica . Cum a fost ieri la mine? De-asta tot arata cu degetul spre baie? 

Am ramas stana de piatra . Cine a fost ieri la mine?! Asta sigur e un cosmar ! Trezeste-te ! 

In-afara de asta , ea era singura mea prietena. Ea mereu mi-a fost alaturi. Niciodata nu am fost sociabila si doar ea m-a inteles. M-a acceptat asa cum sunt . 

Dupa cateva minute am reusit sa ma ridic de jos si m-am pus pe fotoliu unde era mama .

- Emily , imi pare rau de ce s-a intamplat. 

- Mama , sunt o nebuna?! Tot ce am vazut era real . Ieri a fost la mine ...ieri era vie . Am vazut.o !

- Draga , nu mai tipa. Cred ca trebuie sa mergem la un psiholog. 

Mamei i-a curs o lacrima cand mi-a spus asta , si eu am inceput sa plang ca o disperata. Tot ce am vazut era  real ! TOT !

- Eu nu merg la niciun psiholog ! Nu sunt nebuna ! Stiu ce am vazut !

- Imi pare rau dar trebuie. Nu am zis ca esti nebuna . Am zis doar ca ar trebuii sa mergi macar o zi la psiholog pentru ca te-a afectat foarte mult moartea tatalui tau si acum a murit si prietena ta. Imi pare foarte rau dar trebuie sa te duci. E mult mai bine pentru tine.

Am tacut si am fugit in camera incepand sa plang si mai tare si mai mult. 

*dupa cateva ore *

Stateam si ma uitam cu ochii pe  pereti . Ma holbam la tabloul pe care l-am primit de la tatal meu inainte sa moara. In tablou erau reprezentate doua fete care se jucau cu o minge . Nu inteleg deloc tabloul asta. Ma tot holbam la acel tablou in speranta ca o sa imi dau seama ce vrea sa semnifice . La un moment dat  din ochii fetelor au inceput sa curga siroaie de sange, ochii lor facandu-se tot negru . Aratau ca ...ca...niste demoni . M-am speriat dar totusi nu puteam sa tip ceva ma tinea ... nu puteam nici macar sa vorbesc. Am inchis ochii si i.am deschis din nou. Tabloul era la fel ca inainte , doar doua fete care se jucau cu mingea, fara sange, fara ochi negri, fara nimic.

*A doua zi la psiholog *

Nu prea imi pasa de ce zice psihologul . Stiam ca ei au doar niste masti si lor nu le pasa de nimic in realitate , doar incearca sa te faca sa te simti mai bine .

Ma holbam cu ochii pe pereti si dintr-o data am auzit cum o voce imi tot zicea "O sa vii cu mine,Emily . O sa ardem impreuna pe vecie ! "

Am inceput sa tip si sa dau din maini si picioare iar psihologul a incercat sa ma calmeze si pana la urma a reusit.

De ce mi se intampla mie ? De ce?! Sunt nebuna? Ce mi se intampla?

As vrea sa va intreb daca mai are rost sa continui cartea . Asa ca vreau cat mai multe critici. Vreau sa stiu daca va place sau nu . Va rog frumos sa lasati intr-un comentariu :3