Radio Interview - Louis Tomlinson (Română)

Capitolul 4 ~ Louis

     Nimeni nu a vorbit pe drumul spre complexul unde aveam toți apartamentele noastre. Personal nu m-am putut opri să mă gândesc la ideea concursului deși ar însemna să cunoaștem fani și încă eram speriat să fac asta, pentru nu știu ce motiv concursul în special mi se părea interesant. Mi-am zis că nu era din cauza lui Havi și pentru că urmam să o vedem de multe ori, nu ar fi putut fi asta, deoarece tocmai am cunoscut-o și nu conta cât de drăguță și frumoasă părea, nu eram interesat.

     Asta îmi ziceam, cel puțin.

     Am decis că ne vom gândi la asta și vom fi toți în apartamentul meu și al lui Harry ca să discutăm. Știam că lui Liam nu îi plăcea ideea pentru că însemna că o mare parte din puținul nostru timp liber va fi umplut, Zayn și Harry nu erau siguri încă și Niall se băga. Iubea să facă asta pentru fanii noștri. Eu - încă nu știam ce să cred despre asta. O mare parte din mine voia să zică da și să îl convingă pe Liam, dar tot era o altă parte care voia să evite orice contact direct cu fanii. Mereu mi-a luat mult să iert cu adevărat și să uit.

     Nu eram pregătit să iert încă fanii ăia, nu contează daca am uitat-o deja de Eleanor. Problema era că atunci când întâlneam fani nu știam niciodată dacă o urau pe fosta mea iubită sau nu și faptul ca nu știam mă făcea să fiu într-o stare proastă. Niall mereu mi-a zis că ar trebui să gândesc pozitiv, doar să cred că fanii pe care îi întâlneam erau cei buni, cei care o iubeau și o sprijineau pe Eleanor. Am încercat, dar nu puteam să fiu atât de pozitiv tot timpul.

     George și șoferul dubiței, Richard, ne-am lăsat în parcarea complexului și ne-am luat la revedere. După ce am luat liftul, eu și băieții am mers direct în apartamentul nostru unde urma să discutăm despre chestia cu concursul. Încă mă simțeam ciudat în legătură cu asta, nu puteam să mă decid și pentru nu știu ce motiv, fața lui Havi nu îmi părăsea mintea ca un film pe reluare.

     În timp ce mergeam spre apartament, Niall a mers direct în bucătărie și Liam și Zayn s-au aruncat pe canapea. Harry s-a așezat pe cealaltă canapea mai mică și eu m-am pus lângă el. L-am așteptat pe Niall și între timp, ne-am verificat toți conturile pe telefoane. Aveam, ca de obicei, sute de menționări și mi-aș fi dorit să răspund la toate, doar că nu puteam. Erau multe feluri de menționări și era foarte amuzant. Uneori mă speriau totuși. Uneori nu le înțelegeam.

     Niall s-a întors de la bucătărie și luând asta ca un semn, Liam s-a îndreptat și s-a uitat la fiecare din noi.

     – Nu cred că ar trebui să o facem. Vorbesc de concurs. Asta ar însemna să fim atașați de postul ăla pentru o lună întreagă și toți avem nevoie de o pauză. Ar trebui să facem cât mai puține chestii posibil, și-a spus opinia și știam că are dreptate, că ar trebui să evităm tot felul de activități și să ne concentrăm pe întâlnirile obligatorie și pe interviurile pe care trebuie să le facem, dar partea aia mare din mine voia să se certe.

     – Ar putea să fie distractiv, a propus Harry uitându-se la mine cu un zâmbet mic și eu am făcut la fel. Chiar dacă nu i-am spus încă, știa că îmi plăcea mai mult concursul decât îmi displăcea.

     – Da, prietene! l-a susținut Niall și am vrut să îl îmbrățișez, dar era prea departe – lângă Zayn – și nu voiam să mă mișc. În plus, Joy și Havi par niște fete foarte drăguțe.

     – Nu știu, par de treabă, dar nu prea vreau sa iau parte la concursul ăla. Știți? Să aleg fetele și chestii, Zayn a comentat și eram pe cale să arunc în el cu o pernă pentru că are un fund leneș.

     Mi-am dat seama și aproape mi-am lăsat maxilarul să atingă podeaua. Voiam concursul. Nu puteam să mă mai păcălesc, era evident că voiam să fac concursul. De asta am simțit că Harry și Niall erau de partea mea și că noi eram împotriva lui Liam și a lui Zayn. Motivul pentru care voiam asta... nu o să mă gândesc la asta.