'17'

5.4K 270 7
                                    

Edward

Pentru mine nu e o problemă . Lasă să știe toți că e a mea .  Însă pentru ea se pare că este și nu vreau să o îndepărtez și mai mult. Încerc să o ajung din urmă   .
Cu Olivia... Sau Ottilia cum naiba o mai cheamă , rezolv mai târziu .

       - Oprește-te , trebuie să te calmezi .
Abia acum  ,întorcand-o cu fața spre mine am observat că este cu ochii înlăcrimați . Nu ,nu vreau  să plângă din cauza mea .
-Intră te rog , îi spun  când ajungem în fața biroului meu .
-Cand naiba o să mă lași în pace ? O aud spunând ,dar nu îi aștept aprobarea , intrăm și închid ușa în urma noastră .

Panica , ură ,durere  îi pot citi pe chip .
Nu ,nu vreau să mă urască .
Se așează pe canapea  ,
-Bea asta te rog , încearcă să te calmezi , îi spun pe un ton liniștit .
- Să mă calmez ,cum îți imaginezi că pot să mă calmez ,vocea îi este ridicată  , nu se mai controlează ,pentru că  ia paharul din mâinile mele și îl aruncă la propriu în pământ .
Naiba știe cum mai ieșim din tot haosul asta .

Ella

Nu sunt în stare să fac vizite .Am nevoie de 10 minute,10 minute să îmi revin .
   Cobor scările în grabă .
Mă las condusă în biroul lui  lipsită de orice putere .
Nu mi-am dat seama că tremur decât după ce m-am așezat pe canapea .
    Nu mai vreau nimic.Nu mai vreau sa fiu puternica. Nu mai pot să  par  indiferentă . De ce este atât de greu?
De ce trebuie să-mi pese de niște prejudecăți ...
Iar paharul ce mai devreme era în mâinile lui, acum este numai cioburi .

- Înțelegi că mi-ai distrus cariera  ?
De fapt  Eu mi-am distrus-o cu mâinile mele . De ce ai apărut în viața mea?  Spun printre suspine .
Dar sunt luată prin surprindere când  se apropie de mine și mă lasă fără cuvinte.
Aveam nevoie de această îmbrățișare , aveam nevoie de  brațele lui puternice strânse în jurul meu . Aveam nevoie să îmi așez capul pe pieptul lui , să îi simt bătăile inimii .

-Eu m-am distrus ,eu am distrus totul cu mâinile mele ,adaug tremurând.
- Nu ai  distrus nimic  .
O să fie bine ,îmi șoptește plimbandu-și mâinile pe spatele meu.
- La naiba ! Nu ,nu o sa fie bine !
Strig în accesul meu de furie ,care se pare că a revenit . Mă îndepărtez de el 
Nu are cum sa fie bine. Pentru tine e o nimica toată .
Încearcă să se aproprie de mine ,dar mă îndepărtez și mai mult.

- Mi-ai promis , mi-ai promis în prima noapte  că nu ne vom mai vedea niciodată ,de ce naiba ai aparut în calea mea și mi-ai dat lumea peste cap ?

-  Promisiunile nu sunt altceva decât o cursă ,daca cazi în ele -Rămâi !
Îmi simt lacrimile uscate pe față .Realitatea mă lovește mult prea dur.
-Asta ai vrut din start , să afle toți ! Îl întreb cu un nod în gât .Ai vrut să plec ? Să scapi de mine ?Ok ,puteai să-mi spui ,dar nu prin așa mod.

Edward

Rămân masca la ce  concluzie a ajuns ea. Cum dracu să vreau din start să afle toți ,Ce?
Că   mă gândesc zi și noapte la ea , că am umblat după ea ca un nebun și încă o să o mai fac ?
Îmi duc mâinile în păr nervos și expir zgomotos .
-Nu am vrut să pleci .Am vrut doar să te provoc , să  văd dacă însemn ceva pentru tine . Am vrut niște explicații  la furișarile tale de pe  la 4 dimineața de la mine din apartament care nu au nici un sens ,  dar cu siguranță nu am avut în plan să afle toată clinica că ne-am tras-o ,cum spui tu , accentuez ultimele două cuvinte .
      Eu aș spune altfel , dar prefer să  țin pentru mine cele 2 nopți pasionale de dragoste.

   - Pai află că acum chiar plec ! Și nu ,nu însemni nimic pentru mine!
   Se uită cu ochi reci la mine , încă roșii.
De ce mă doare atât de mult dezamăgirea din privirea  ei?
- Ella , încerc să o opresc ,nu fă ceva ce o să regreți .Mergi acasă , îți dau liber .
-Te urăsc , scoate cuvintele pline de durere și  reproș .

  - De la dragoste până la ură este un singur pas ! Cred că  e valabil și invers  !  îmi spun după ce aud ușa trântindu-se.
Nu cred că are de gând să se concedieze.
Nu va renunța la tot din cauza unei bârfe.






Din nou e scurt , dar promit că mă revanșez ❤️

O promisiune încălcată Where stories live. Discover now