O promisiune încălcată

'20'

Ella

Somnul a fost folositor , chiar dacă încă mă simt extrem de obosită. Cred că am nevoie de câteva săptămâni ca să îmi revin ,sau poate luni ...
 

E trecut de amiază ,defapt e chiar vremea prânzului .Așa că decid să o sun pe Cllara
Ce se mai aude  ,o întreb după ce o salut .
- Încă ești subiectul principal ..expiră  zgomotos și pot să îi simt nervozitatea din glas.
-Cum naiba o să merg mâine la ședința ?
-Ca și cum nu s-a întâmplat nimic .Cu capul sus și zâmbet pe față .
Oftez ,cu siguranță așa va fi !
-Stop,nu te mai gândi la asta .
Până la urmă ai o zi libera , folosește-o din plin ,poate mergi la cumpărături?
-Cumpărăturile fara tine nu sunt interesante  și în plus, nu am cu cine mă sfătui .
- Nici nu vreau să aud , aștept poze și alegem împreună. Sau stai așa!
Mai este o persoana la care poți apela .
-Cine ? Întreb nedumerită
- Poți să îi trimiti lui Edward. cred că o să aprecieze  noile colecții de la Victoria's secret.
-Clarra! ,exclam , jenată .
- Încă nu mi-ai spus ce a fost ieri .
- Nu a fost nimic
-Nu cred,  a ieșit în fugă din clinică .
- M-a sărutat pe frunte , îi spun , fără să o las să termine.
- Glumești ?  întreabă cu nesiguranța în glas
- Ți se pare că glumesc ? Îi răspund destul de serioasă
- Destul de incitant . Atât ! Ieși din casă sau îl trimit pe Edward. De ce toată glumele sau amenințările  ei,mai nou, Îl includ pe el?

   Cred că e o idee destul de buna ,altfel simt că înnebunesc.  Așa că în jumătate de oră mă aflu în fața centrului comercial .
Să vedem cât rezist de data asta ! Îmi spun și intru pe ușile glisante.
        Orele trec destul de repede.După ce am rămas la câteva rochii , mă îndrept spre casă să achit .Pe astăzi e destul.
Dar întâlnesc persoana pe care nu as fi vrut să o văd azi ,cu siguranță .

-Doamna Patricia  ? Ce bine îmi pare să vă revăd , îmi lipsiți ,îi spun și o iau într-o  îmbrățișare.
-  Și mie mi-a fost dor de tine .Ce zici să mergem la cafeneaua de după colț , se face o prăjitură exceptionala acolo.
- Sigur , doar să achit cumpărăturile spun.Adevărul este că mie foame și după cafeaua de dimineață nu am mai pus nimic în gură.

   Primim meniul ,iar eu rămân cu ochii prea mult printre  preparatele care par destul de delicioase .
- Nu vă plictisiți acasă ? o întreb fără a-mi ridică privirea .
- Mă plictisesc , de aș avea nepoței , i-aș dădăci .
Mă scanează din priviri și parcă spune ,,știu totul  .Înghit în sec .
-Cred că mă las pe mâinile dumneavoastre .Ați spus că prăjitura e extrem de bune aici .
   
-De ce nu mă mai suni , își îndreaptă privirea spre mine din nou interesată , după ce chelnerul  ne aduce  comanda  , sau m-ai uitat ?
-Cun puteți să spuneți așa ceva ? mă revolt , adevărul e că trec printr-o perioadă mai dificilă ,lungesc fraza , ridicandu-mi privirea spre ea.
-S-a întâmplat ceva ? Mă întreabă îngrijorată și gustă din prăjitură , fac și eu la fel.
-Situație e mai  ...complicată.
- Și aceasta situație îl implică și pe  nepotul meu ?
Întrebarea ei mă ia pe nepregătite.   Prăjitură îmi rămâne în gât și tușesc speriată .
După comportamentul meu  care ,cu siguranță m-a demascat ,  beau câteva picături din cafeaua fierbinte .
Îmi oferă câteva șervețele și le accept fără a o privi în ochi. De ce trebuie să fie totul atât de stupid?
Sunt toată roșie și cu siguranță am atras atenția celor din jur .

    Într-un sfârșit ,decid că nu am unde fugi ,până la urmă sunt matură ,nu o adolescentă prostuță care a fost prinsă de părinți.
-Ești bine ? Este foarte îngrijorată și în plus mă simt vinovată .
- Îmi cer scuze din start Dna Patricia
Bârfele se divulga repede ,dar nu e așa cum pare .Probabil că au ajuns și la dumneavoastră , dacă toată clinica e pusă pe jar.
-Eu nu am nevoie de bârfe.  Eu doar vă privesc pe voi și mi-e clar totul  , îmi spune și un zâmbet îi apare în colțul buzelor .
-Deci nu știți ? O întreb șocată,In ce naiba m-am băgat,acum cum mai scap ?
-Să înțeleg că bârfele te afectează pe tine mai mult decât pe el .
-E și normal . De ce l-ar afecta pe el ?Eu am ajuns unde sunt aici cu un efort . Am muncit pentru tot ce am acum și nu vreua să mi se atribuie niște caracteristici pe nedrept.
Defapt ,mi s-au atribuit deja , declar resemnată. Am avut și gânduri să mă concediez,dar nu vreau să las mâinile jos, însă sunt momente când nu mai pot .

-Ce înseamnă asta ?Angajați ca tine nu sunt la fiecare pas !   Nici măcar să nu te gândești la concediere .  Eu nu o sa permit și cred că nici Edward nu o va face !
Doar numele lui îmi provoacă fiori în tot corpul .
-  Bârfele azi sunt ,mâine se uită. Și plus , dacă nu sunt întemeiată ? Mă întreabă .

Deschid gura în încercarea de ai răspunde ceva ,dar ce să-i spun? Nici eu măcar nu știu cum naiba am ajuns în așa situație
Să mă întrebat cineva daca as fi de acord de o relație de orice fel cu șeful ,aș spune de mii de ori nu ,dar Niciodată să nu spui Niciodată!
- Și ce dacă ar fi ceva ,continuă ea , văzând că încă tac  . Doi oameni maturi pot face orice ,atât timp cât sunt pe aceeași undă. Până la urmă nimeni nu judecă viața nimănui.
  - Dar chiar nu e nimic despre ce s-ar putea de vorbi , mint de îngheață apele
Îmi ridic privirea spre ea,are același zâmbet atotștiutor . Îmi duc mâinile la fața și expir zgomotos.

-  Oh...Mi-e incomod să vorbesc despre asta cu dumneavoastră ,mai ales că sunteți  șefa clinicii .
-Mai ales că sunt mătușa lui  , o spune cu amuzament în glas .

Daca până acum eram roșie , acum cu siguranță, mă văd și de la un kilometru .
-Ascultă scumpo ,eu cred că om mai potrivit ca tine ,Edward nu o să găsească ,depinde cât de repede își dă el  seama de acest lucru . Încă din prima zi  ,de la ședința era o tensiune atât de mare intre voi ,încât am simțit-o și eu  . Această tensiune trebuia eliberată și știți voi mai bine cum se face .
  Am spus eu că sunt roșie ? acum cred că mă fac violetă ,de la câtă jenă simt în momentul de față.
Încă mai cred că viața își bate joc de mine.

-Iar despre bârfe ...ce pot sa zic ?

Cei care te respectă cu adevărat nu au nevoie de bârfele altora sau de dovezi că ai făcut sau nu ceva . Ei te admiră pentru ceea ce ești

Iar ceilalți ... De ce mai ai nevoie de părerea lor , dacă nu reprezintă nimic pentru tine?
Gândește-te la ceea ce ți-am spus .
Acum mă scuzi ,trebuie să plec ,
am programare la salon.
De când am atât timp liber , îl împart doar pe plăceri , pe care le mai pot primi ,spune cu subînțeles ,așa că nu rata șansa atât cât o ai .
  Îi zâmbesc înapoi ,dar nu îndrăznesc să mă ridic de pe scaun.  Acolo stau încă câteva minute ,până îmi revin .
  S-a gândit și ea la ce m-am gândit și eu oare  ?

     

Cum vi se pare atitudinea Patriciei ?
Ce credeți ,a luat situația în mâinile ei🤩😄 ?