𝐃𝐨𝐦𝐢𝐧𝐮𝐬 𝐞𝐭 𝐃𝐞𝐮𝐬

𝐴𝑛𝑡𝑒 𝑚𝑒𝑛𝑑𝑎𝑐𝑖𝑢𝑚

𖨆

𝑉𝑜𝑖 𝑖𝑛𝑠𝑎, 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑡𝑖 𝑝𝑒 𝑣𝑟𝑎𝑗𝑚𝑎𝑠𝑖𝑖 𝑣𝑜𝑠𝑡𝑟𝑖, 𝑓𝑎𝑐𝑒𝑡𝑖 𝑏𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑖 𝑑𝑎𝑡𝑖 𝑐𝑢 𝑖𝑚𝑝𝑟𝑢𝑚𝑢𝑡, 𝑓𝑎𝑟𝑎 𝑠𝑎 𝑛𝑎𝑑𝑎𝑗𝑑𝑢𝑖𝑡𝑖 𝑐𝑒𝑣𝑎 𝑖𝑛 𝑠𝑐𝒉𝑖𝑚𝑏. 𝑆𝑖 𝑟𝑎𝑠𝑝𝑙𝑎𝑡𝑎 𝑣𝑜𝑎𝑠𝑡𝑟𝑎 𝑣𝑎 𝑓𝑖 𝑚𝑎𝑟𝑒.

𖨆

       Ca o boare din aprilie, corupția crescu drastic în acel timp. Femeile plângeau sprijinite în coate și genunchi lângă icoane, bărbații împărțeau și mai multe motive de hoție, iar copiii se jefuiau între ei, fie pe la înfudăturile de drum, fie în cele mai aglomerate piețe, de parcă restul lumii n-ar fi fost acolo, ci concentrată pe vremi.

       Din aur jefuiau pe sărmani, jupuindu-i de suflet și înlănțuindu-i într-un șir rușinos al sclaviei, de parcă n-ar fi fost îndeajuns umilința de a respira aerul mort. Nici salcia mea nu mai înverzise în acel an, nici cântecele menestrelilor nu mai răzbeau prin valurile înecăcioase de cenușă și trupurile spânzurate la porțile caselor mari.

       Ca o boare din aprilie, sărmanii au trecut de porțile nobililor, cerându-și inimile înapoi. Apoi infinitul o luă de la capăt, sfârșindu-se tot acolo unde începuse de fapt.

       Ca pe o boare în aprilie, nimeni nu băga în seamă lacustrele din iarbă; lacustre mici, înghesuite, care creșteau mai mulți hoți înăuntru, hoți care ținteau spre suflu și ochi, care ținteau spre icoanele măicuțelor și crucile preoților, spre condeiele abandonate, spre stele și spre libertate.

       Ca o boare în aprilie, nici hoțul de sub salcia mea n-a fost observat, căci avea pielea de abanos, iar jurământul lui nu jura o controversă lipicioasă ruptă din alt vârf de creion.

       Depășisem deja demult un spațiu și timp.

𖨆