Înțelegerea

capitolul 11

Imi deschid ochii buimacă si imi dau seama ca sunt acasă.Pentru câteva secunde incerc sa imi dau seama daca toate cele întâmplate aseară a fost pe  bune sau doar un vis.
Mă ridic în capul oaselor si imi trec o mână peste fața.
Mă uit în jur si nu vad pe nimeni până ce usa de la baie se deschide si pe ea iese Luke doar în pantalonii si fără tricou pe el si acum ca imi dau seama si eu sunt doar într-un tricou larg aprope până la coapse.Ma uit la mine și îmi dau seama ca e tricoul lui.

-Știi că puteam sa dorm si in rochie nu?

-Puteai dar la câteva minute după ce ai ajuns acasă ai vomitat pe ea si chiar nu te puteam lasă așa.

-Si tocmai mai văzut pe jumătate goală.Super! Acum daca ma scuzi ma duc sa imi fac o groapă ca sa ma pot ascunde acolo de rusine.

Spun si imi ascund capul printre perne.Nu pot să cred ca tocmai ma vazut dezbrăcată iar eu nici macar nu am fost conștientă de chestia asta.
Totuși aș minți dacă aș spune că tricoul lui nu are același parfum dulce ca întotdeauna.
Imi dau o pernă la o parte de pe față și imi aduc ochii spre el.Cum poate băiatul ăsta sa fie si mai sexy ca acum 2 ani?
Se întinde după tava cu paharul de apă și o aspirina.

-Ia asta altfel o sa te plângi toata ziua de cap in capul meu.

-Bine ai revenit Luke Garfield!

Spun sarcastică luând paharul si aspirina.O dau repede pe gât și strâmb din nas cand ii simt gustul.
Nu am fost genul sa bea alcool până seara trecută și acum cand am simțit cum este nu o so mai fac niciodată.
Mă uit la el si îi văd fața mototolita dar drăguță.Daca cineva mi-ar fi spus că o să îmi pese vreodată de omul asta iaș fi râs în nas si totusi uite-ma aici fermecată de el cu totul.

-Stai daca ai rămas toata noaptea cu mine tu unde ai dormit?

-Am încercat să fiu inventiv.

Si face semn spre scaunul pe care abia acum îl văzusem.Poate ca până la urmă chiar exista o posibilitate ca demonii lui Luke sa dispară pentru totdeuna si sa il fac sa se deschida macar putin fața de mine.Ii stiu trecutul dar nu stiu nimic despre el.

-Ce vrei sa facem acum?

Mă întreba sărutandu-mi obrazul apoi coborând pe maxilar apoi spre gât.Cand i-am simțit prima dată buzele pe pielea acum 2 ani am simțit același fior ca acum.Il apuc de gât și imi las capul pe spate inchizandu-mi ochii lăsând plăcerea si căldură buzelor sale să mă cuprindă.
Se opreste si se uita la mine.Imi da o suvita de par de după ureche si imi sărută nasul indepartandu-se

-Prieteni mei ziceau ceva de un concert în seara asta.Cred ca mai pot face rost de un bilet în plus si pentru tine.

Spun zâmbind încercând să îl conving.Acesta oftează lung si imi zâmbește și el la rândul său.Zambetul ăla nenorocit pe care nu mi l-am putut scoate din minte.
Zambetul care imi apartine acum.

-Sigur.De ce nu?

Spune si isi scoate telefonul din buzunar tastand ceva.

-Dar mai întâi trebuie să fac ceva.Vin sa te iau la 19:30 si pana diseară vreau sa manânci ceva.Ai inteles?

-Suntem împreună doar de câteva ore si deja imi dai ordine.Esti un mare ticălos.

-Multumesc pentru compliment.Si imi vreau tricoul inapoi diavole.

Spune si imi sărută fruntea.Ma ridic din pat si imi iau ceva din dulap.
Intru in baie si ies după câteva minute cu tricoul sau in mână.
Îl îmbracă repede si își aranjeză parul ciufulit.Dupa mine putea să îl lase si asa pentru că oricum era frumos.
Imi aruncă în zâmbet mic si iese pe usa.
După câteva minute pe ea intra Marcus si Emily stând cu gura căscată.