Capitolul 13

3.2K 130 4
                                    

Allison

Sala de bal era enormă, somptuoasă și modernă, decorată elegant și cu mult rafinament în stil rococo, candelabre mari și oglinzi de cristal dominau pereți cât și culoarea aurie care ofereau săli o frumusețe deosebită. După luxul din jur, lesne se înțelegea că era locul unde se adunau toată elita socială ca să petreacă seri fastuoase.

Seara la care era prezentă  Allison se prezenta de aseamenea una fastuoasă. Femei îmbrăcate elegant, în rochii de diferite culori, bărbați în fracuri negre. De la toți cei prezenți emana bogăție și lux. Allison se mai aflase și în trecut în compania persoanelor bogate, servindu-i în casa tatălui său de la 16 ani, dar acum se afla în prezența lor ca una de-a lor chiar dacă nu se simțea așa, dar și cu ochiul liber oricine ar privi-o mai atent ar vedea stânjeneală ei căruia nu îi luase mult timp să apară. De cum trecură pragul sălii , Allison își dorise să se facă mică sau să crape podeaua ca să o tragă în jos fără ca să fie văzută de oamenii aia care o priveau lung cu ochii reci. Înaintând prin mulțime ea își zise că trebuie să fie puternică  ca să facă față la această seară. Se uită pe furiș la Bryan , acesta privea înainte cu maxilarul încleștat, de la el radia o furie de abia mascată, de parcă nu și-ar fi dorit să fie acolo.

"Dar este imposibil !", își zise Allison.

El doar face parte din cercurile astea, dovadă fiind cum erau întâmpinați și cum la fiecare pas cineva se apropiau de ei, dorind să îl  salute sau să schimbe câte o vorbă cu Bryan. Pe când față de Allison cu toți se purtau rezervat, doar câteva din persoanele care se apropiau de ei își permisese să o salute, restul oamenilor o ignorau cu fermitate. Chiar și Bryan se comporta de parcă ea nu se afla brațul lui, nici nu o prezentă nimănui.
Indiferența lui o durea enorm. Tânăra se simțea de prisos acolo între toți oameni ăia, în special femeile care niciodată nu ar fi primit-o în cercurile lor, își permiteau chiar în acel moment față de Bryan să își arate dezaprobarea lor.

Când în sfârșit reușiseră  să rămână  în doi, Bryan aruncă doar o privire scurtă asupra ei.

- Dorești ceva de băut? o întrebă el plictisit.

Ea încuviință din cap, zâmbind slab:

-Șampanie ar fi minunat, mulțumesc, rosti Allison evitând să îl privească în ochi.

Bryan se îndepărta către bar, lăsând-o singură, lipsa brațului lui o face să se simtă in pericol.
În timp ce îl aștepta pe Bryan să se întoarcă cu băuturile, un bărbat înalt s-a apropiat lângă ea, cu părul lung blond, ochi albaștri, bărbatul se opri la doar câțiva pași distanță de ea, acesta o privi lung și apreciativ din cap până în picioare, ochii lui zâmbeau malițios. Allison se îngrozi de această privire, prin corpul ei trecu fiori reci, în ochi ăia albaștri se vedea foame cât și lăcomie.
De îndată lui Allison nu îi plăcuse
ceea ce se vedea în ochii acelui bărbat. Cuprinsă de teamă și nesiguranță se uită în direcția în care se pierdu Bryan și se rugă ca acesta să își facă apariția cât mai curând posibil, fiindcă nu dorea să se afle în compania blondului. Blondul se uită mai atent la ea, zâmbindu-i larg. Pesemne spera cu acel zâmbet strălucitor să o atragă.

-Drăguțo, îl cauți pe Bryan? bărbatul râse malefic. Uită de el, zise el, sigur sa întîlnit cu vreo cunoștință veche și au treabă acum, zâmbi și îi făcu cu ochiul.

Allison la aceasta afirmație înghiți sec, un sentiment necunoscut îi străbătu inima, acest sentiment era nou pentru ea. " Nu se poate!" își zise ea, "Bryan acuși se va întoarce, pesemne s-a întîlnit cu cineva cunoscut și au doar o conversație acum, de aia și nu se
vede nicăieri", încercă să se liniștească pe sine însuși Allison, tot privind îngrozită în jurul ei după ajutor.

Blondul mai făcuse un pas spre ea, speriată Allison făcu un pas înapoi. Acesta observă reacția ei la apropierea sa, și fără să mai piardă timpul făcuse câțiva pași grăbiți ajungând direct în fața ei, și o apucă de un braț.
Allison tresări și încercă să se elibereze dar acesta la rândul lui o strânse mai tare, degetele lui intrând în carnea brațului ei. Allison scânci din cauza durerii, încercă să își tragă brațul din strânsoarea lui, dar fără rezultat, se uită din nou în jur căutând ajutor, dar erau doar câteva  persoane necunoscute care se comportau indiferent, care nu observară nimic sau nu doreau să observe.

- Drăguțo! Îmi placi! Ce zici dacă vom dispărea un timp? Crede-mă Bryan nu îți va observa dispariția, el acum sigur este ocupat cu vreo Barbie.

Se aplecă spre ea, șoptindu-i la ureche:
-Crede-mă cu mine îți va plăcea mai mult decât cu Bryan.

-Mă bucur că nu pierdeți timpul în zadar, se auzi chiar în acel moment, un glas cu dispreț.

Allison tresări la voce mult cunoscută, se uită peste umărul blondului și îl văzu pe Bryan care avea privirea ațintită doar asupra ei, o cuprinse spaima la ce văzuse în ochii lui. Acesta  își coborî privirea și se uită la mâna Blondului care încă o ținea de braț, ea își trase brațul și blondul îl elibera, acesta se întoarse zâmbind spre Bryan. Allison se îndepărta rapid de el, își dorea sa fie lângă Bryan dar nu era sigură cum va reacționa acesta, astfel rămase acolo împietrită locului  lasându-și privirea în jos.

Blondul întinse mâna în gest de salut către Bryan, acesta ignoră gestul lui.

-Bryan, ce bine îmi pare să te revăd, eu îi țineam companie cunoscutei tale, căci stătea aici singură, în timp ce tu te distrai cu Carolina.

Allison simți cum inima sa se strânge de durere, își ridică privirea sperând ca Bryan la rândul lui să infirme acest fapt, observă că acesta nu reacționă nici într-un fel, doar își strânse palmele strâns în pumni, și aruncă blondului o privire ucigătoare.

-Matthew! zise Bryan printre dinți privindu-l pe bărbatul din fața lui cu o ură grăitoare.

- Nu te-ai schimbat! Ca de obicei nu ratezi nici o ocazie să aspiri spre ceea ce îmi aparține, dar să știi ca de data aceasta am să îți permit, o privi pe Allison.

- Chiar te rog! Dorința este reciprocă, din câte se vede și ea este dornică de tine, se uită cu dezgust spre Allison, numai că vezi trebuie să plec cu ea de aici, așa că nu ratați șansa noaptea aceasta, zicând acestea se întoarse și plecă.

Allison mai că nu își pierduse cunoștința, suferința și dezamăgirea o cuprinse. El iarăși acționa impulsiv fără ca să o întrebe pe ea, trase singur concluziile pe care și lea dorit fără a lua în considerație și pe ea, dar cel mai mult o durea indiferența cu care el o dăruise la alt bărbat, de parcă nu ar fi o ființă vie, dar un lucru de care se putea folosi când el dorește , și poate să îl împartă cu cine dorește. Lacrimile inundă ochii ei, privirea ei se umpluse de lacrimi, nu vedea nimic în jur, își aplecă capul ca să își șteargă lacrimile, nu dorea ca cineva să vadă suferința ei, simți cum i se face rău.

Matthew se mișcă spre ea, observând-ul se întoarse și o lua practic la fugă prin mulțime, în direcția opusă  de unde plecase Bryan mai înainte.
La toaletă, găsi prima cabină goală și se închise acolo, stomacul ei se răzvrăti și în câteva secunde îl goli tot.

Sper să vă placă ❤️

Pasiuni trădătoareWhere stories live. Discover now