Cross my heart

CAPITOLUL 3

    A fost o altă viață, o altă clipă, o altă dimineață...

Era duminică și în acea zi tocmai se inaugura un nou muzeu la care tata îmi promisese că aveam să mergem împreună. Tematica acestuia erau benzile desenate japoneze și de asemenea personajele lor, fiindcă eu le adorasem încă de mic copil.

Tata nu înțelegea nimic despre așa ceva și nici nu-l interesa, fiind prea ocupat cu afacerile sale, despre care nu știam mare lucru, dar eu nu renunțasem niciodată să-i povestesc tot felul de acțiuni din cărțile citite. El încerca mereu să mă asculte, chiar dacă vedeam că adesea gândurile-i erau distrase de propriile lui probleme.

În acel an tocmai apăruse un nou sezon dintr-un serial anime pe care eu îl adoram și citisem într-un tabloid care anunțase deschiderea muzeului că se creaseră statui de ceară special pentru acea serie.

Așa că debordam de fericire încă de când am deschis ochii, după un somn destul de liniștitor.

Apoi a rezultat că prea multă fericire dăunează câteodată și tot entuziasmul meu s-a transformat în groază atunci când m-am trezit cu un străin peste mine care mă atingea în locuri în care n-a mai făcut-o nimeni.

Prea puține amintiri au mai rămas cu mine din trecutul acela, căci atunci când intrusul mi-a tras o palmă pentru a mă calma, m-am lovit cu capul de tăblia patului și mi-am pierdut cunoștința.

― Ieși afară, Nocturne! Vom discuta în biroul meu despre asta.

― Doar n-o să-ți închipui că vei putea ascunde de mine detaliile acestei misiuni, m-am întors nervoasă către Cross.

― Evident tu nu te vei implica în asta! mi-a tăiat-o pe un ton radical.

― E dreptul meu să fiu acolo! am ridicat vocea la el, deși rar îmi permiteam asta. Relația dintre noi nici nu necesita acest tip de atitudine.

― Trebuie să mă situez de partea lui War de data asta, a intervenit blondul.

― Trădătorule! i-am adresat o căutătură urâtă.

A ridicat din umeri, privindu-mă totodată cu înțelegere.

― Știi că are dreptate.

― Pe naiba are! Nenorociții ăia mi-au ucis familia. Probabil în aceeași situație eram și eu dacă nu m-ați fi salvat voi. Chiar vă imaginați că aș reuși să stau pe margine și să ratez ocazia asta?

― Nu e ocazia ta! E doar o misiune ca oricare alta, mi-a întors-o Crossfire.

Am pufnit zgomotos, strâmbându-mă la spusele lui.

― Ori mă puneți la curent cu ceea ce ți-a comunicat Claudia, m-am adresat lui Nocturne, ori o să vă iau urma și o să vin după voi, asumându-mi toate consecințele care vor urma.

― Nu înțelegi, Nyx. Claudia ne-a cerut doar să-i capturăm și să-i ducem la ea.

― Nu mă interesează câtuși de puțin ce vrea nemernica aia. Ne-ar sacrifica pe toți într-o secundă dacă nu i-am mai fi folositori, sunteți conștienți de asta.

― În același timp depindem de ea, a continuat Cross cu răbdarea lui dintotdeauna. Dacă n-ar fi convins conducerea de importanța noastră în agenția lor și mai ales că te-am implicat și pe tine și le-am stricat ordinea, am fi fost anihilați deja.

― Voi lua asupra mea responsabilitatea, nu aveți nicio vină că...

― Pe dracu' vei lua! a răcnit Crossfire peste mine, ieșindu-și din fire. Nu ești de capul tău aici și o să mă asculți, ori te voi trimite înapoi, în America!