Cross my heart

CAPITOLUL 6

― Trebuie să o scoatem pe Temperat din schema asta, ne-a anunțat Cross imediat ce ușa s-a închis în urma mea.

Ne chemase în birou cu noaptea în cap a doua zi.

M-a alarmat inițial afirmația sa. Primul meu gând a fost că poate pățise ceva.

― Ce s-a întâmplat? n-am rezistat.

― Ia loc! mi-a arătat cu capul spre unul din cele două fotolii mari din piele, amplasate lângă masa de studiu încăpătoare, pe care încă se aflau multe planuri recent studiate de el.

Cross refuza pe cât posibil să se folosească de tehnologie, prefera să se orienteze după stilul vechi. Își lista singur toate informațiile de care avea nevoie, apoi cerceta prin fiecare foaie, citind cu atenție tot ce scria acolo.

M-am așezat odată cu Shiver, iar Nocturne s-a făcut cumva confortabil pe unul din brațele late ale fotoliului meu.

― Despre ce e vorba? l-a chestionat la rândul său pe șaten.

War a trecut de cealaltă parte a mesei de lucru, plimbându-se în dreptul geamului, parcă fiind indecis cu ce să înceapă.

Evident Arven nu știa nimic, așa că mi-am alungit gâtul ca să-l privesc pe Shiver, dar acesta părea concentrat la cel de la care așteptam să-și continue declarația.

― O vor omorî, a eliberat dintr-odată cuvintele.

― Ce? am exclamat.

― Dacă își va îndeplini îndatoririle, o vor elimina, a repetat el, întorcându-se cu fața spre noi, însă rămânând tot în picioare, la o distanță considerabilă, ca și cum i-ar fi fost mai ușor să se concentreze dacă stătea acolo.

― La fel și dacă nu o va face, a completat Malen.

- Da, a zis resemnat, ca răspuns la vorbele lui Shiver. Nu există nicio altă cale de ieșire pentru ea. E condamnată orice ar alege.

- Știe? am rostit cu greutate, simțind brusc o apăsare pe suflet care mă sufoca.

Nici măcar nu-mi îngăduiam să reflectez prea mult la o posibilitate atât de teribilă. Pentru mine Astrid era sora pe care părinții nu mi-au putut-o dărui niciodată, căci mama a fost prea curând răpusă de acea boala nemiloasă care n-a ținut cont de durerea mea.

N-aș fi suportat să pierd acum singura persoană care-mi cunoaștea îndeaproape inima.

- Știe, a repetat Cross și sunetul ieșit din gura sa a sunat precum gongul unui clopot dintr-o catedrală abandonată. La fel de macabru și terifiant.

- Și de ce nu a menționat nimic despre asta? mi-a tremurat glasul și m-a trădat, dar nu mi-a păsat.

- Probabil tocmai ca să nu te îngrijoreze pe tine, a mormăit Shiver.

- Cum vom face ca s-o ajutăm? am sărit în picioare, fiindu-mi imposibil să rămân calmă.

- Va trebui s-o ascundem de ei. Nu există altă opțiune.

- De parcă asta ar fi floare la ureche, a pufnit brunetul.

- Tocmai pentru că nu e, v-am convocat aici. Ca să ne expunem fiecare ideile și să găsim un numitor comun pentru situația ei.

- N-o putem aduce acasă..., am subliniat.

- Evident, mi-a dat Shiver peste nas.

- Și nici la cunoscuți, s-a întors Nocturne către el.