April, în vârstă de 18 ani află că toată viața ei a fost o minciună. Totul începe cu moartea mamei sale. Trezită după o săptămână, singură în spital, casa lor suferind un incendiu, mama sa murind, iar ea neamindindu-şi nimic din acea noapte. E nevoi...
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Ajunşi în şcoală Deex merge să verifice copii în timp ce fetele o duc pe Abby la zona medicală, urmată de Alaskan şi Derek.
-Eleanor pune plantele astea şi amestecăle. Ne trebuie să îi punem pe rană. Fata dătu din cap şi se duse la rafturi să caute cele necesare. Lily îi tăie bluza îmbâcsită de sânge şi suspină. Băieți? Derek se repede să vadă cât de grav e rana dar rămâne şocat. Abdomenul ei e curat, nu are nicio rană.
-Cum e posibil? Întreabă Eleanor. Alaskan se freacă la ochii buimac.
-Ce s-a întâmplat? Cum am ajuns la şcoală teferi? Tăcere. Acesta scanează încăperea şi se încruntă. Unde e April? Se uită la Derek. Dek? Acesta îi evită privirea.
Între timp April se lasă mistuită de puterea ei şi îmbrățişă toate formele acesteia. Augustin îşi făcu o barieră în jurul său apărându-se astfel de izbugnirea surori lui, chiar dacă nu era necesar deoarece April era conştientă de prezența geamănului ei şi se concentră pentru al ferii de pericol.
După ce pericolul trecu, Augustin se ridică şi o căută pe April care nu era nicăieri. De nicăieri apăru un lup alb care manifesta o aură majestuasă. Se pregăti să se apere dar lupul nu îi făcu absolut nimic, doar se uita la el. Ochii îi sclipiră exact ca surori lui şi nu îi veni să creadă.
-April..? Întrebă nesigur. Fata se chinui puțin să se preschimbe la loc fiindcă nu era obişnuită cu forma ei de lup. Scoase nişte schincete pe care Augustin le simți pe pielea lui mult prea bine.
Fata se ridică în picioare nesigură, era goală puşcă dar avu noroc că era întuneric.
-Am reuşit? Şopti aceasta.
-Aşa se pare. Zâmbi timid iar corpul îi cedă. Augustin o acoperi cu geaca lui şi o ridică în brațe. Sunt mândru de tine surioară. Şoptit acesta iar fata îl auzi tare şi clar înainte să leşine.
Porni spre şcoală şi încercă să se grăbească.
-Ajutor. Am nevoie de ajutor!
*
April se trezi buimacă şi se întinse. Nu am mai dormit aşa de bine de mult, se gândi aceasta. Schinci când simți o greutate pe ea care nu îi permitea să se mişte cine ştie ce şi fu surpinsă, ba chiar şocată de sunetul pe care îl scoase. Îşi întoarse fața spre nişte bucle blonde care îi gâdilau obrazul, urmate de restul feței. Îşi ridică puțin capul şi îi observă mâna care o ținea peste abdomenul ei, iar picioarele care erau înfăşurate cu ale ei. Chicoti. Un mârâit îi atrase atenția iar brațul din jurul ei se strânse şi mai mult.
Adoptă cea mai nevinovată față şi aşteptă ca acesta să deschidă ochi pentru a se putea pierde în marea sălbatică din privirea lui. Dar Alaskan nu deschise ochii, o trase şi mai aproape de el şi îşi băgă capul în scorbitura gâtului ei, inspirându i mirosul de flori.
