Dor(i)

8 2 0
                                    

Ca o pasăre de pradă 

te atrăgea culoarea aprinsă 

a sângelui meu otrăvit. 

Și într-o vreme ai început să te hrănești

cu suferința mea, 

precum un păun ciuguleşte 

rana deschisă 

și sângerează mai tare. 

Nu știai că mă dori, 

nu știam că te dor... 

Ne răneam, tăceam și zâmbeam.

PoeziiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum