De vorbă cu bunica 🔞

Capitolul 33

 Ale:
 In urma cu 12 ani...
 
Casc in timp ce bag datele in sistem,iar dupa ce le mai verific o data ca sa ma asigur ca n-am greșit pe undeva,observ miscare la nivelul superior al fabricii si imi mut ochii imediat in acea direcție.
Il vad pe Stefan cum intra intr-unul dintre birouri cu niște foi in mana,apoi prin gemurile mari,observ cum i le înmânează Liviei ce sta pe un scaun in fata unui calculator.
Imi frec coapsele usor intre ele cand gandul meu zboara la clipe ce le-am petrecut in week-end-ul ce tocmai a trecut alături de blondul superb și un zâmbet mic imi curbeaza colturile gurii cand imaginile cu noi în culmea plăcerii imi rasar in minte.
„Fir-ar! Eu chiar m-am culcat cu un inger??? Si am dormit alături de el??? Vaiii!!!! Nici acum nu imi vine sa cred un asemenea lucru!!!”
Inspir adanc,incercand sa imi recapat controlul,dar reusesc doar intr-o anumita masura. Pentru ca atunci cand vine vorba de Stefan,v-am spus ca sunt data complet peste cap.
Imi mai trec o data ochii peste datele din sistem ca sa-mi oblig mintea inca adormita sa se focuseze si pe altceva in afara de momentele cu noi doi și prind doua fire intre degete,apoi le bag in graifere si ma apuc de munca.
Nu durează mult pana cand gandurile din nou incep sa-mi colinde la noaptea in care m-am încredințat cu totul lui,iar respiratia mi se sacadează cand pieptul incepe sa-mi vibreze atunci cand glasul său profund rasuna cu ecou in mintea mea.
„Te iubesc inimioara...si iti jur ca am sa o fac pana la ultima mea suflare.”
-Doamne Dumnezeule!exclam in soapta,fiindca mi se pare de-a dreptul ireal ceea ce am ajuns sa simt și sa trăiesc datorita îngerului ce a adus lumina in viata mea.
-Esti bine,Ale?
Intorc capul spre Zara cand ii aud glasul somnoros si incuviintez pe tăcute in vreme ce ea mijeste ochii si incepe sa-mi cerceteze chipul.
-Ce ai de vorbești singura?vrea sa stie si ma umfla rasul cand citesc curiozitatea pe fata ei.
-Te sperie faptul ca ma mai apuca uneori?raspund cu o intrebare si chicoteste.
-Nu...m-am obișnuit cu tine,spune zambind. Știi ca te iubesc asa nebuna cum ești,nu?
-Da...fiindca te simt,zic si da sa imi mai spună ceva,dar se opreste fiindca isi tinteste ochii undeva in spatele meu.
Ma intorc ca sa vad ce i-a atras atenția și il vad de Cozma,impreuna cu Dorin cum impart la fetele din sectorul nostru cate o lalea si o bomboana de ciocolata.
-Vad ca anul asta au luat-o de la primele ore ale dimineții cu impartitul,aud vocea Zarei si simt incantarea in undele ei.
-De ce fac asta?intreb mirata.
-Fiindca astazi este 8 Martie,iar băieții lui Stefan strang in fiecare an bani si ne aduc cate o mica atentie.
-Azi e 8 Martie?intreb si revin cu privirea asupra ei.
-Da,Ale! Pe ce lume trăiești? Nu ti-ai băgat datele in sistem?
-Da ba,dar n-am verificat și ce data este. Oricum...eu aveam impresia ca mâine e ziua femeii,raspund si ridic usor din umeri,apoi ma intorc la munca.
-Ce zăpăcita esti!exclama chicotind.
Mai casc o data in vreme ce bag firele la rasucit,iar Zara incepe sa ma puna la curent cu toate evenimentele ce s-au întâmplat de fiecare data in ziua de 8 Martie din ultimii 5 ani de când Stefan e supervizor pe acest schimb. Aflu ca anul trecut el impreuna cu echipa lui le-au adus fetelor cate o zambila si un martisor,iar in alt an,au facut comanda la prăjituri de casa,insa au fost atat de multe incat au avut fetele sa mănânce și a doua zi,fiindca in fiecare sector exista cate un frigider și au avut unde sa le lase peste noapte la rece.
„Foarte dragut din partea băieților,daca ma întrebați pe mine. Gestul lor nu face altceva decât sa demonstreze faptul ca sunt buni și educati.”
-Ce fac fetili?aud la un moment dat vocea lui Cozma ce e la baza oltean,dar ca sa ma tachineze pe mine,vorbește în stilul moldovenilor.
-Bine!raspundem amandoua o data.
-Atunci,sa fiți sănătoase!ne ureaza si ma intorc cand el ajunge in dreptul nostru,urmat îndeaproape de colegul sau.
-La mulți ani fetili!spune si Dorin.
Chicotesc,pentru ca nu ma deranjează absolut deloc faptul ca glumesc pe seama mea,fiindca știu ca nu o fac din răutate.
-Pot sa i-au doua?intreaba Zara cand olteanul intinde cutia de bomboane spre ea.
-Da baga in tine și 3 daca iti pica bine,raspunde zambind.
Zara chicoteste fericita in vreme ce isi i-a bomboanele,apoi isi alege din galeata,o lalea galbena.
-Hai moldoveanco,ma îndeamnă Cozma cand întoarce cutia spre mine. Tu ai voie sa iei toata cutia daca iti face cu ochiul,continua si ma uit la el amuzata.
-Multumesc,dar nu-mi trebuie. Doar ciocolata amara e pe gustul meu,zic in timp ce aleg la nimereala o bomboana.
-Dar sa știi ca tu nu primești floare,imi atrage Dorin atentia,iar Zara sare imediat de cur in sus.
-De ce?vrea sa stie si amandoi rad in barba.
-Fiindca ai sa primești mai multe,raspunde Cozma si face semn sa ma uit printre masini.
Intorc capul si mi se înmoaie genunchii cand il zăresc pe Stefan ca vine spre mine cu un buchet de trandafiri rosii in mana.
-Ahhh...ce draguttttt!!!exclama Zara pe un ton dulce.
Inima isi schimba ritmul in pieptul meu cand ii vad buzele blondului cum se arcuiesc intr-un zambet angelic,iar cand ajunge in fata mea,inghit zgomotos din cauza emoțiilor.
-Inimioara...sopteste pe un ton incarcat. La mulți ani!imi ureaza si intinde buchetul spre mine.
Cu ochii tintiti in ai lui,i-au florile,iar el scoate un martisor din buzunarul de la vesta turcoaz ce o are pe deasupra cămășii închise la culoare și mi-l prinde de halat,exact in dreptul pieptului.
Martisorul este de fapt o inimioara aurie,ce e plina de pietricele rubinii.
-Multumesc!ingaim emoționată.
Isi duce o mana la spate,iar din buzunar scoate o ciocolata amăruie cu aroma de portocala și un zâmbet larg imi apare pe buze cand o intinde spre mine.
-Mulțumesc!spun din nou,dar de data asta pe un ton foarte copilaresc si chicoteste.
-Te iubesc,zice si ma trage in bratele lui.
Imi dau capul pe spate si se apleaca sa ma sarute,iar in vreme ce-mi infasor bratele in jurul gatului sau si limbile ni se împletesc intre el,vad cum toți ochii sunt indreptati spre noi.
-Bravooooo!!!!!aud vocea ridicata a Liviei si cateva aplauze venind din partea ei,apoi băieții de la mașinile lui Stefan incep sa fluiere si cateva femei mai in varsta din zona de sezatoare chiuie de încântare.
-Te iubesc cel mai mult pe lumea asta,soare,murmur printre săruturi,iar ochii lui incep sa scanteieze mai cu putere.
-Te iubesc cel mai tare,inimioara. Si-am sa o fac pana la ultima mea suflare.
„Da...si eu am sa o fac...iar cu toate ca știu faptul ca nu e posibil,eu mi-as dori sa moștenim amandoi pământul ca sa putem sa ne iubim la nesfârșit. Insa,cum lucrul asta nu e posibil,sincera sa fiu,mi-as dori ca la bătrâneți sa inchid eu ochii înaintea lui. Fiindca sunt sigura ca n-as putea sa trăiesc pe acest pământ,dacă el n-ar mai fi langa mine.”