Cad amintirile,
Cu tine,
Ca frunzele,
Din pomul trist.
De pe crenguțele,
Străine,
Pe lutul timpului jainist.
Ștergându-le din pomul vieții
Ca un scenariu,
Rătăcit,
Se duc în toamnele tristeții,
În a uitării asfințit.
Cu fulgii reci, ai despărțirii,
Îngheț în iarna ce coboară,
Să retrăiesc amorul firii,
În frunze noi,
La primăvară!
Vitalie Gaiceanu
