Prietenie și consecințe

~capitolul 1~ ÎNCEPUTUL POVEȘTII

       Ștefania este o fata de 15 ani cu multe calități. Deșteaptă, înțelegătoare, o fire veselă, curioasa și foarte sensibilă, care încearcă mereu sa vadă partea buna a oamenilor și  sa le facă pe plac celorlalți. Dar cel mai complicat lucru este sa le facă pe plac celor doua prietene ale ei. Iar aceasta fata.. sunt eu..
      Alexandra este una dintre ele. O fire veselă, amuzanta și curioasă, însă care nu uită niciodată sa ți spună dacă faci ceva greșit. Asta am apreciat mereu la ea. Spune lucrurilor pe nume, chiar dacă asta te deranjează. De multe ori îmi aduce reproșuri cu privire la Antonia. Vreți exemple? Imediat..

      "Dacă ieșea Antonia ieșeai afara"
       "Eu mereu sunt a doua opțiune"

      Antonia este cealaltă fata. O fire nebuna, dar și sensibilă. Deși nu ne cunoaștem de mult timp am descoperit ca nu e chiar asa insuportabilă. Însă..  reproșuri? Da! Primesc și de la ea. Cu privire la Alexandra, evident, și da, am exemple.

          "Dacă vine ea, eu plec"
           "Aa.. eu nu vreau sa vina"

      Sa-mi spună și mie cineva ce sa fac și cum sa gestionez aceste situații. Însă până îmi spuneți voi.. am găsit eu o soluție..

    
-Buna fetelor! Ce faceți?
- Te așteptam. Deși nu înțeleg de ce trebuia sa vina și Antonia dar în fine..
- Crezi ca mie îmi face placere?
- Pe bune? Măcar acum nu va certați.. Am venit sa va dau o veste..
- O veste? Ce ai făcut?
- Antonia.. nu am facut nimic.. Am o veste buna. Sau cel puțin sper ca e buna..
- Dacă are legătură cu Alexandra sigur nu e..
- Dacă nu terminați plec și gata.
- Bine gata.
- Bun.. pai având în vedere ca nu am mai ieșit de mult. Am vorbit cu părinții mei și ai voștri și mâine la ora 7:30 plecam în Brașov la o casa unde vom fi doar noi..
- Serios? Și au fost de acord?
- Da Alexandra. Doar ca avem o problema. Nu vom avea voie cu telefoanele. Doar cu unul care va fi folosit doar pentru lucruri urgente.
- După ce ca va fi nevoie sa ne suportam ne iei și telefoanele?
- Antonio dacă nu ți convine stai acasă.
- Nuu.. Gata. Fără telefon sa fie.
- Dar cu zilele de pe snap ce facem?
- Pe bune Alexandra?
- Pai..
- Nu vreau discuții. Mergem și gata!
- Bine.
- Bine.
- Eu va las. Am teme la mate. Sa va pregătiți bagajul. Maine plecăm!

  Vestea au primit-o cât de cât bine, însă problema apare acum.. Niciuna nu știam ce avea sa ne aștepte la acea locație, desi suna bine, nu aveam telefon, eram singure, și mai presus de toate eram în pericol..