Șase

374 37 49
                                    

Juniper

În dimineața următoare, mă pregătesc pentru o nouă zi de cursuri. Îmi leg fundița neagră deasupra părului și în aranjez cămașa albă în pantalonii mei clasici de culoare neagră. Mă asigur că mi-am luat husa pentru aparat și că n-am uitat important.

Am luat micul dejun în bucătărie, mai târziu de cât era necesar. Sora mea deja mâncase iar mama și tata încă dormeau.

Cobor scările și mă opresc în dreptul lor uitându-mă la Janette cum discută deja cu ,,noul șofer".

Poartă iar niște haine stupid de bine aranjate pe trupul lui plin de mușchi. Părul lui este rebel și n-ar strica să să-l aranjeze puțin.

Ochii lui albaștri mă fixează. Îmi dau părul peste umăr ca să par mândră dar îmi intră în gură și acuma, mi-aș fi dorit să nu fi făcut asta pentru că el pufnește și soră-mea comentează:

— Hai soră-mea, n-avem timp să mâncăm păr, întârziem la cursuri!

Cât îmi vedea să îi dau o palmă. În ciuda faptului că probabil m-am făcut de râs, pășesc mândră fără să spun nimic.

— Haide Kaiden, tati are zi liberă azi așa că tu o să te ocupi doar de mine azi toată ziua!

Tușesc.

— De noi.

Mormăi eu.

— Așadar fetelor, bănuiesc că vom petrece ceva timp împreună nu?

M-ai că îmi vine să-mi dau ochii peste cap.

— Exact.

Kaiden ne deschide portiera mie și lui Janette. Urc prima asta pentru că sora mea nu mișcă.

— Stau eu în față!

Brațul mare al lui Kaiden blochează portiera din față.

— Îmi pare rău, dar nimeni nu stă în față.

Îi arunc o privire pierzișă. De ce oare nu vrea să stea nimeni în față? Are ceva de ascuns? Hmm... știam eu că e escroc. Pe de altă parte, să-i văd mutra soră-mii puțin indignată mă face să fiu chiar mulțumită.

— O da...ahaha... să înțeleg că vrei să mă protejezi. Ești așa de atent...

— Ești așa de atent...

O imit eu prostindu-mă încet.

— M-ai taci, și dă-te m-ai încolo!

Janette mă împinge când se urcă cu fizicul ei de Kim Kardashian așezându-se pe geanta mea. O împing înapoi.

— Hei, acolo e aparatul meu foto! Fi atentă unde îți pui popoul!

— Nu-i vina mea că îți lași lucrurile pe unde apuci!

— Era chiar lângă coapsa mea!

Cineva își drege glasul. Eu și Janette tăcem din gură când vocea groasă al lui Kaiden se aude din față.

— Fetelor... ce-ar fi să-mi ziceți unde se află universitățile voastre?

— De unde ști că eu și Janette suntem la universități diferite?

Întreb eu cu suspiciune.

Nu țin minte ca tata să-i fi zis asta, sau da?

Ochii lui se uită la mine prin oglinda retrovizoare. Mânjesc ochii.

— Știu deja totul despre voi.

— Mhm...serios?

— Și atunci de ce ai întrebat unde se află universitățile noastre dacă știai deja asta? Mmm?

HEARTLESS Donde viven las historias. Descúbrelo ahora