HEARTLESS

Paisprezece

Kaiden

Am asistat la omoruri, glonțuri în cap, înjunghieri, dar să fiu sincer, nimic nu m-a făcut să mă simt mai amenințat de cât nesuferita de Juniper Beaumont.

Nenorocita aia le-a spus despre actul ei nebunesc de mai devreme. Din fericire, toată lumea era prea îngrijorată pentru afurisita de Janette ca să o mai creadă.

Faptul că i-am auzit urletul alias bocitul crizat și în același timp dureros al lui Juniper, m-a făcut să ezit puțin înainte ca să pășesc în scorbura viperei cu fundiță.

Când i-am văzut fața oribilă, murdară de rimel și dea dreptul respingătoare am simțit că mă strânge în piept. Arăta ca o haimana de pe drum, dar o haimana abătută și ne îndreptățită. Mi s-a făcut milă cei drept.

Avea nevoie să se calmeze, dar eram pregătit că nu o să mă asculte dacă îi vorbesc normal, Juniper e tare încăpățânată. Tocmai de aceea i-am strecurat în gură o pilulă somnolentă. I-aș fi putut-o da într-un pahar cu apă, dar nu avea să-l accepte, așa că, am apelat la plonjarea gură la gură.

N-am făcut-o ca să o sărut, ci ca să o fac să se calmeze. Era deja roșie la față, nu voiam să risc să-i pocnească vreo venă. Acum, drăguța de ea, zace adormită și moleșită în brațele mele.

Are crengi și frunze încă încâlcite în părul ei bogat și brunet. Zgârietura de pe obrazul ei era umflată. Arăta demn de milă și totuși...cea care primea mila era soră-sa.

O arunc pe pat apoi oftez venind lângă ea, sconțându-i din cap crenguțele, după care mai stau o vreme uitându-mă la ea.

Era versiunea emo și rebelă a Frumoasei Adormite, dar o versiune care nu arăta așa prost cum credeam.

Coapsa îmi vibrează. Îmi iau privirea de la Juniper și mă uit la ecranul telefonului. Zack cerea un apel video. Acum îl mânca.

Refuz apelul ieșind din camera lui Juniper. Sus se aflau doi medici, care pun pariu că se ocupă de Janette - nu-mi pasă.

— Kaiden, ce face Juniper? S-a calmat? Pot să vorbesc cu ea?

Flutur din mână trecând pe lângă Anne care își ține o mână pe burta ei uriașă. Femeia era însărcinată și îmi dau seama că stresul de azi cu fiică-sa căzută de pe scări nu prea bate bine la astea gravide.

— Trage un pui de somn.

— Oh. Sincer, să nu crezi că fiica noastră e needucată. Nu știu ce a apucat-o...

Îmi pune mâna pe umeri având o privire inexplicabilă de mamă.

— ...Juniper a noastră nu face așa.

Mă îndoiesc.

— Sunt sigur că era stresată din cauza logodnei.

— Doamne...chiar crezi că e stresată?...

Ceva îmi zice că urmează taclale de viață cu mama Beaumont.

—  ...am discutat cu Graham despre logodnă, i-am spus că poate n-ar trebui să grăbim lucrurile...

Oftează încetișor mișcându-și mâna pe burtă.

— ...dar Stefan mereu a plăcut-o pe Juniper și știu că o să o facă fericită.

Nu Anne, nu o să o facă.

I-aș fi spus că bărbatul ,,perfect" pe care îl vede ea pentru fiică-sa este de fapt un idiot care a numit-o javra naibii...dar avea destule pe cap acum, nu voiam să-i îngreunez situația.