Regele nopții

74 8 3
                                    

-Merg cu tine!
-Nici nu se intra in discuție așa ceva, abia ți-ai revenit după ce ai fost rănită .
-Nu îmi pasă, e fratele meu!
-Nu!
-Bun, atunci merg cu tine!
-Nu!
-Dacă nu vin odată cu tine o să vin în urma ta! Kratos face ce vreau eu nu ce vrei tu!
-Nici chiar așa pui de om! Îmi spune Kratos.
-Ajută-mă și tu puțin!
-E periculos!
-Cred ca aici sunt mult mai în pericol decât cu tine!
Oftează din greu, se contrazice cu mine de ceva vreme dar nu îi iese nimic.
-Eu sunt comandantul!
-Eu sunt perechea ta!
-Și eu a ta!
-Deci vin cu tine!
-Bine pe toți zeii, bine!
Nu pot să stau să aștept vești, e fratele meu iar eu vreau să fiu acolo. Seth a fost chemat pentru ca au nevoie de comandanți.
-O să am grijă.
-O să stai doar lângă mine, ai înțeles?
-Da, Comandante!
-Acuma sunt Comandantul tău? Spune și se apropie de mine.
-Mereu ești!
-Câteodată mă disperi! Apoi se apleacă și mă sărută. Dar asta îmi e soarta.
-Rea nu?
-Dulce! Și mă mai săruta încă o dată! Dulce, îmi spune deasupra buzelor mele.
-Când plecăm?
-Imediat. Puneți câteva schimburi și eu o să îți aduc imediat un costum de zbor.
-Bine!

Seth mi-a adus un costum de zbor, e cam rigid dar se mulează pe corp perfect și o geacă de piele la fel mulată. Parcă aș fi goală dar îmbrăcată.
Îmi iau geanta și ies din cameră, Seth deja mă așteaptă.
-Arăți....se uită la mine puțin mai mult decât ar trebui, și pupilele îi sunt dilatate.
-Cum arăt? Îi spun doar să audă el
-Arăți ca un călăreț adevărat și atât de frumoasă.
Am impresia ca vroia să zică cu totul altceva pentru îi simt un sentiment puternic venind de la el, o dorință.
-Ar trebui să mergem!
-Da haide! Avem ceva de zburat.

Kratos deja mă așteaptă lângă Blizard, și e o diferență destul de mare între ei.
-Ce ai în traistă? Îmi spune Kratos.
-Haine și mâncare!
-Mai ai ceva, îi simt mirosul!
Îmi iau geanta din spate și o deschid și mai ca îmi stă inima.
-Ești nebun ce faci aici? Tik își scoate căpușorul dintr-o bluză.
-Doar nu credeai ca te las singură!
-Și ce ai putea sa faci tu?
-Destule sa fii în siguranță!
-Totul e în ordine? Îl aud pe Seth în spatele meu, închid repede geanta și o arunc în spate înapoi.
-Doar verificam să fie totul.
-Bine să mergem. Ai grijă te rog, nu ai făcut nici o oră de antrenament pentru zbor.
-Nu îți fă griji , Kratos știe ce să facă să ști în siguranță.
-Bine. Haide.

Drumul chiar ca e lung, iar frigul e destul de puternic dar in hainele astea e suportabil.
-Mai avem un pic. Îmi spune Seth
-Bine!
Încă e zi, am văzut o parte din teritoriu, părea bine dar parcă era fără vlagă. Nu știu de ce dar păre pustiu, și cred ca se întâmplă mai mult decât se lasă sa se vadă.
Începem să coboram și rămân puțin șocată de ce văd, pământ uscat, fără pic de viață, aici ar fi trebuit să fie plin de verdeață.
După ce coboram pe pământ mă uit în jurul meu, și totul e întunecat, pustiu cum am zis.
-Asta se întâmplă după un atac al Întunecaților!
-Așa rău?
-Da! De asta nu am vrut să vii aici.
-Înțeleg! Hai să mergem la Azriel.

Ajungem într-o zonă unde sunt amplasate corturi și câțiva oameni cu ființele lor.
-Comandante Firon! În fața noastră apare un bărbat de vârsta a doua cu părul grizonat și îmbarcat ca un general.
-Blochează-ți gândurile, acuma! Îmi spune Seth, și încerc să închid tot ce e în capul meu.
-Generale!
Deci chiar e general.
-Trebuia sa vii singur știi ca nu acceptam invitați!
-E sora lui Azriel!
-Fata generalului Vukasin?
-Da!
Acesta își îndreaptă privirea spre mine iar Seth ma trage spre el. Privirea lui parcă ar încerca să ia ceva din mine.Nu îmi place deloc de el, emană o aură ciudată. Nu știu cum dar în jurul capului său văd ceva roșu plutind de parcă ar fi o coroană!
-Tot nu are voie!
Seth mă strânge mai tare de încheietură, pare nervos și tensionat.
Din spatele nostru se aud pași puternici și bătăi din aripi, apoi un mârâit care îți produce groaza! Cei din jurul nostru se uită terifiați iar generalul face pași în spate.
-Zii să stea departe de tine. Mârâie Kratos în capul meu.
-Dragonul meu a spus să stai departe de mine!
-Dragonul tău?
-Da!
-Nu știam!
-Să te lase să treci sau ard totul sub picioarele lui!
-Cred ca e timpul să-mi văd fratele! De asta am venit aici!
Nu vreau să fac mai mult rău decât e deja.
-Desigur! Spune el dar privirea lui e la fel, simt ceva de parcă ar vrea să-mi citească, Oo zeilor e cititor de minți de asta mi-a zis să-mi blochez gândurile.

-Cred ca imi place de Kratos! Îmi spune Seth
-Doar mă apără!
-De asta îmi place de el!

Ajungem în fața unui cort, trag aer în piept pregătindu-mă de ce e mai rău. Seth îmi deschide drumul și intru, sunt paturi cu oameni răniți, unui sunt inconștienți.
-Nu cred ca asta e locul potrivit pentru tine.
-Seth, asta e ceea ce trăim nu pot fi ferită de așa ceva.
-Ragna, Seth, ce faceți aici? Ea ce caută aici?
Azriel stă la marginea unui pat cu mâna bandajată și cu răni pe față.
-Ești bine? Spun și mă grăbesc spre el.
-Sunt bine dar nu trebuia să vii aici! Spune și se uită la Seth.
-Nu e vina lui, aș fi venit oricum.
-Generalul a văzut-o?
-Si pe Kratos care era cat pe ce să-l arda!
-Păcat ca am ratat asta!
-Ca tot veni vorba de el, aș vrea să vă întreb ceva dar nu cred ca e locul potrivit.
-Ce s-a întâmplat?
-Am văzut ceva la el!
-Ți-ai dat seama ca citește mințile nu?
-Am simțit asta.
-O sa vorbim mai târziu în cortul lui Seth.
-Aș prefera în preajma lui Kratos, nu prea le place prezența lui!
-E normal, e de-ajuns să mârâie și ai înlemnit!

După ce m-am asigurat ca Azriel e bine, ne-am îndreptat spre cortul lui Seth și Azriel se pare ca stau împreună!
-Deci?
-Nu știu cum sau de ce, da când se uită la mine și încerca să-mi citească mintea deasupra capului ia apărut câteva linii roșii care se unesc în mijlocul frunți, parcă era o coroană.
-Nu am auzit de așa ceva. Spune Azriel.
-Nici eu!
-Și ceva nu e în regulă la el, senzația aceea am simțit-o în ziua în care m-am întâlnit cu demonul acela.
-Nu știu ce să zic , probabil mai sunt încă demoni prin jurul nostru încă nu e sigur. A fost o nebunie aici, parcă totul o luase razna, iar demoni erau mult prea puternici.
-Cum e posibil? Întreb.Doar dacă nu au găsit pietrele.
-E imposibil asta păzim aici!
-Aveți zăcăminte de Eter?
-Da!
-Poate cineva le-a oferit pietrele! Le spun
-Imposibil asta e condamnare la moarte pentru toți.
-Atunci cum explici puterea lor?
-Nu o pot explica.
-Cred ar fi mai bine sa vorbim lucrurile astea când vom fi la academie.
-Seth are dreptate, aici sunt multe urechii, prea multe iar unele mult prea curioase.
-Bine.
-În seara asta rămâi aici și pleci mâine dimineață!
-Tu rămâi? Îl întreb pe Azriel.
-Da, nu sunt rănit grav și au nevoie de noi. O să dorm în alt cort, voi rămâneți aici!
-Nu e nevoie, îi spun.
-Nu vreau să vă aud sau vă văd sărutându-vă. Eu plec e târziu!
Azriel se ridică și șchiopătând iese afară.
Îl simt pe Seth în spatele meu și cum își pune mâinile în jurul meu.
-Nu știu ce puteri ai dar se pare ca își fac apariția! Spune și mă săruta pe ceafă și simt cum mă înfior toată.
-Și care o fi puterea mea? Să văd culori? Mă sărută în continuare și în pântecul meu se strânge ceva ca un ghem și mă cuprinde o căldură plăcută.
-La mine te-ai uitat?
-Nu, nu știu cum sa fac asta.
-Încerca! Apoi mă întoarce spre el.
Încerc să văd ceva, mă concentrez dar nimic.
-Nu te forța, lăsate în voia puteri tale.
Mă calmez, și încerc să mă concentrez și deodată apărea deasupra lui stele și parcă ar fi cerul înstelat dar formând constelații și brăzdat de culori, mă las fascinată de ce văd apoi parcă mă pierd.
-Cerul nopții, regele nopții! Mă aud spunând dar nu am vrut să fac asta.
-Ragna! Simt cum mă zgâlțâie Seth și apoi îmi revin.
-Ce s-a întâmplat?.
-Ce ai văzut?
-O coroană din stele formând constelații și praf de stele cred.
-Mi-ai zis regele nopții.
-Cred ca da!
-Nu stiu ce puteri ai dar nu am auzit niciodată de așa ceva.

Sper sa va placa, după puțin suspans cred ca meritați un capitol mai calm. ☺️

Născută în flăcări Dove le storie prendono vita. Scoprilo ora