Născută în flăcări

Sacrificiu

Atât de mulți demoni, atât de mulți oameni răpuși și pentru ce?
-Se pare ca în sfârșit o cunosc pe fiica lui Zephyr. Ma întorc și în fața mea e regele, cu coroana lui sclipitoare dar cu întunericul in jurul său.
-De ce ii rostești numele mamei mele? Spun printre dinți.
-Pentru ca puterea e a fost atât de gustoasă.
-Tu mi-ai ucis mama?
-Cu cea mai mare satisfacție iar acuma e rândul tău.
Nu îl las să termine ce are de zis mâinile mele deja formează sfere de foc care zbor spre el, furia mi-a intrat în sânge, el mi-a ucis mama iar acuma vrea să sfârșească totul în jurul său?
-Mai bine spus e timpul meu să te omor pe tine!
-Mult curaj pentru o copilă!
Și mă arunc spre el cu toată puterea mea, se ferește de fiecare lovitură a mea, de zici ca știe totul. Vine spre mine, în zadar arunc spre el parcă ar fi invincibil.
-Ți-am zis ca ai prea mult curaj.
Ma prinde de gât și ma ridica făcând ca greutate mea să mă sugrume. Încerc să mă zbat să caut o cale de scăpare nu înțeleg de unde puterea asta, regele se apropie de mine și simt parcă cum îmi suge puterea din mine, și viața totodată.
-Ragna! Îmi aud numele și e Seth, e mai mult un strigăt disperat și gata de atac.
Vreau să-i zic nu, dar nu pot, se aruncă în bătaia pe care cu siguranță nu o poate câștiga, sunt aruncată și simt cum fac contact cu pământul, sunt fără vlagă, mă ridic ușor și îi văd cum regele m-a înlocuit cu el, dar nu reușește să îl sece de putere pentru ca e protejat de pecetea mea, acesta își scoate sabia și teama mă cuprinde din nou.
-Nu! Vreau să strig dar e mai mult ca o șoaptă.
Corpul începe să-mi tremure și nu pot lăsa să se întâmple asta, mă ridic în capul oaselor, îmi las toată puterea din mine să preia controlul.
În mâna mea apare o sabie făcută din focul din mine, alerg într-un suflet și tip cu putere.
-Eu sunt Împărăteasa Lumi, conducătoare ei și stăpâna cărții cunoașteri iar nimeni dar nimeni nu va îndrăzni să rănească ce e al meu.
Cu toată puterea rotesc sabia iar capul regelui ajunge la picioarele mele iar Seth cade jos încercând să își revină.
Știu ce am de făcut acuma știu acum să rezolv toate astea.

Seth
Încerc să îmi revin și procesez cuvintele pe care Ragna le-a strigat cu atâta putere încât și acuma îmi răspuns în cap.
Stă în fața mea și abia acuma îmi dau seama ca e schimbată.
-Seth! Îmi pronunță numele de parcă s-ar teme de reacția mea, de parcă i-ar fi frică de ce o să fac eu.
-Puterile tale!
-Puterile mele sunt.....
-Incredibile cred, spun și mă ridic de jos încercând să trag aerul de care am nevoie.
Protecția ei m-a salvat, îi simt vibrația de putere care vine de la ea, e puternică, e Conducătoarea lumi, încerc să procesez totul mi se pare imposibil la început dar acuma, e fiica  unui spiriduș pe toți zeii.  E tot Ragna îmi tot spun.
-Iartă-mă! Trebuie să facă asta.
-Ce ai de gând, stai spune-mi!
-Trebuie să facă asta, și te înțeleg dacă mă vezi cu alți ochii.
-Nu, tot tu ești, ești Ragna!
-Te iubesc și mereu o voi face!
Spune cuvintele cu o durere în glas care mă face să mă cutremur apoi o privesc cum se înalță deasupra mea și începe să strălucească, o furtună de fulgere începe din senin, și încep să lovească pământul dar nu oriunde ci lovesc demoni.
-Ragna, tip la ea dar nu mă aude.
-Nuuuu! Îl aud țipând pe Tik. Ragna nuuuuu.
E disperat, încerca să zboare la ea dar e oprit de fulgerele care au început să o înconjoare.
-Ce se întâmplă, ce vrea să facă? Strig la el.
-Oprește-o, tu oprește-o nu o lăsa, vrea să se sacrifice! Ochii ei sunt ochiul lui Agamott.
Vrea să se sacrifice, mă uit în jurul meu, demoni au dispar unul câte unul și de sus vin pulsații de lumină și putere care spulberă tot ce e demonic în calea ei. Ea e ochii lui Agamott, totul e atât de mult și deodată.
-Fă ceva, va muri!
Realizez cuvintele lui, si simt cum inima mea se strânge în piept. Iar pentagrama de pe pieptul meu simt cum se evaporă.
-Nuuu!
Umbrele încep să se adune în jurul meu și mă poartă spre ea încercând să ajung cat mai repede la ea.
Reușesc să trec de bariere și ajung în fața ei.
-Iubito te rog nu fă asta. Încerc să o ating dar corpul ei parcă a luat foc, ochii ei sclipesc în întregime, iar valuri de putere ies din ea, secândo de viață. 
-Ragna, Ragna încerc sa o strig dar în zadar. Deodată își coboară capul în direcția mea dar nu văd nimic în privirea ei, își pune mâinile pe umeri mei și mă aruncă spre pământ învăluit de o bulă din puterea ei.
Și în următoare secunda deasupra mea o explozie de lumină care e în stare să te orbească se produce, în juru se lasă o liniște totală de parcă nu ar fi nimeni aici și mă uit din nou spre cer unde nu se mai vede pic de luminăz
-Nuuuuu! Strig dar în zadar, trupul ei cade pe pământ iar în mine se instalează o durere puternică.

Sunt sigură ca o sa ma certați pentru capitolul acesta mai ales pentru sfârșit. 😅🫣