Vol II: Soul Destroyed:Capitolul 30

3.4K 214 41
                                    

Jessica pov

Nu există durere mai mare decât aceea pe care o simte o mamă,atunci când copilul ei este luat cu forța de lângă ea.Nimeni nu poate știi cât de dureros este acel fapt,nimeni înafară de o mamă.O mamă cu sufletul distrus și rănit ..Toate pierderile și durerile omenești au un nume: soția care își pierde soțul se numește văduvă,soțul care își pierde soția se numește văduv,dar mama care își pierde copilul cum se numește?Doar durerea ei nu are nume,nu are explicație și oricât de mult ar încerca cei care nu au trecut prin așa ceva nu au cum să înțeleagă.Aș vrea să sa nu mai sufere nici o mamică niciodata, așa cum sufăr eu în acest moment.Toți spun același lucru "Îmi pare rău ",dar cu ce mă ajută asta? Această părere de rău,nu-mi aduce înapoi copilul. Nimeni nu o poate face.Doar eu o pot face,dar nustiu cum.Este deja a treia zi și nici o veste nu am primit de la nimeni și de la nimic.James și cu jumătate de haită,sunt plecați în căutarea ei,dar nimic.Eu stau acasă singură ,încuiată în camera Tianei și strâng perna ei la piept.Mirosul ei mă liniștește ,dar și mă tulbură și eu sunt sigură că sunt unica vinovată de acest fapt.Mi-e frică să nu fi fost răpită de către haita Alpha-ului Suprem.Mi-e teamă să nu fi declanșat ură în sufletului său,pentru că am avut curajul și tupeul să călcăm pe teritoriul său.Nimeni nu a mai intrat timp de cinci ani,pe teritoriul Supremului Tiran.Înafară de membrii haitei.Stau cu frica în sân și aștept ca ușa camerii să se deschidă și James să intre cu fetița mea de mână să intre,iar bombonica mea să mă îmbrățișeze și să-mi spună că este totul bine cu ea și că nu a pățit nimic.Închid și deschid din nou ochii și las lacrimile să curgă libere pe obrajii mei care au recunoscut lacrimile ca fiind oaspete fidel.Inima mă doare și mi-e teamă că o să cedeze în orice moment.Mă gândesc la tatăl Tianei.Chiar așa de rău a fost?Ce i-am făcut noi,de mi-a organizat moartea? Ce am făcut?Cu ce-am greșit față de el? Oare acum este fericit ?Are altă familie? Desigur,că are.Doar ma respins și a marcat-o pe alta.Odată ce faci acest pas,îți mărturisești iubirea față de aceea persoană.Unenori văd în vis niște evenimente alături de un bărbat care îmi este cunoscut,dar nu-i pot vedea fața destul de bine.Uneori aflu că cineva mă are sub aripa lui de protecție.Cineva care are nevoie de mine. Cineva care mă iubește.Decis să mă ridic de pe pat și să ies afară.Mai întâi mă spăl pe față și îmi aranjez părul un pic.Deschid ușa și legănându-mă pe ambele picioare cobor scările,care mi se par unele infernale și parcă nu se mai sfârșesc,ci se îmulțesc una câte una.În living nu este nimeni,așa că ies afară.Dar regret această acțiune.În fața casei se aflau doi lupi imenși și mă priveau cu ochii blânzi și parcă așteptau cu mare dragoste,să mă apropii de ei.Cobor spre ei,dar în fața mea,apare Alpha-ul James.Mârâie și se aruncă asupra lupilor.Urlete fioroase se aud,dar eu am împietrit.Vocea din capul meu ma făcut să rămân nemișcată :

"Cât de mult îți iubești familia? "

************************************************************************************************

Da,am postat!E urât și scurt,dar cred că merge cât de cât.Vreau să vă mulțumesc că citiți și vreau să aud tot ce vă place și ce nu la această carte.

Vă pup :*


My soul mate is the Alpha SupremeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum