Așa cum am spus, Jonas era drăguț. Dar eu cred ca negam asta în capul meu din pricina rușinii care își făcea loc în obrajii mei de cum îl vedeam și care îmi amorțea creierul. Fiind un oraș mic, va dați seama ca nu îl puteam ocoli așa ca, atunci când îl vedeam făceam stânga împrejur sau mă ascundeam pe străduțe, prin magazine sau pe oriunde apucam, numai sa nu mai dau cu ochii de el. În schimb săracul Jonas tot întreba de mine. Voia sa știe cum mă cheamă și unde stau. Bine ca el nu era în clasa cu mine. Aveam trei licee în oraș și cum el era nou venit l-au trimis la cel mai bun, adică la cel la care eram și eu. Dar în alta clasă, ceea ce m-a bucurat enorm la inceput.
Eram supusa unui stres continuu, dar eram liniștită acasă. Asta vreo doua zile până când mama mă anunță că a făcut cunoștință cu oamenii cei noi și ca i-a invitat la cină pe duminică. Adică prima duminica după începerea scolii. Și azi era miercuri. Deci mai aveam doar trei zile sa mă fac dispărută de acasă. Căutam cu disperare un loc unde sa mă ascund, dar imaginația m-a lăsat baltă, ca de fiecare dată când aveam nevoie de ea.
Mă tot gândeam unde as putea sa merg sau ce as putea munci fără sa îl întâlnesc pentru ca eram tare jenata de prima noastra întâlnire. Așa ca mă ascundeam pe acasă si stateam sechestrata acolo. Și bineînțeles a venit și mult temuta zi de duminică.
Ca in fiecare duminică , am mers la biserica, si m-am asezat la locul meu obisnuit. dar, va vine sa credeti cine s-a asezat chiar in fata mea? Da, ati ghicit, fix Jonas. Acum o sa intelegeti de ce nu am ascultat nimic din predica. Ma gandeam doar cum sa scap mai repede de acolo. Cred ca nu arătam prea bine cu incruntatura aceea. Si dupa biserica parintii mei si a lui Jonas s-au intalnit si acum mergeau cu masina in spatele nostru spre casa. Cum draga mea imaginație mă lăsase baltă, trebuia acum sa stau la masă cu părinții lui Jonas și cu el, bineînțeles. Și mai trebuia sa o ajut pe mama cu mâncarea ca nu prea se putea folosi de James, fratele meu. Dar cred ca nici eu nu ii eram de prea mare ajutor pentru ca parca eram inconjurata de nori rosii. Cred ca luam foc de suparata, emotionata, rusinata si alte sentimente pe care nu la puteam intelege. Cum am mai spus deja, Jonas era primul la care mi se intampla asta. Nu stiam cum e sa fii indragostit si de asta ma comportam mizerabil cu Jonas.
Cred ca si lui îi plăcea de mine pentru ca mă tot cauta. Eu nu aveam de gand sa ii raspund, dar invitatia la masa a fost exact ceea ce aveam nevoie pentru a incepe sa vorbim. Din fericire, mama ne-a asezat unul langa celalalt deci nu trebuia sa ne privim. Era suficient stres ca trebuia sa povestim ca se ne mai si privim. Plus ca probabil m-as fi pierdut din nou in ochii lui.
Ne-am asezat la masa si dupa rugaciunea de binecuvantare , am inceput sa mancam. Eu ma straduiam din greu sa mananc simtind un nod urias in gat. Stateam acolo tacuti amandoi in timp ce parintii nostrii povesteau despre tot si toate. Dupa o jumatate de ora care mi s-a parut o vesnicie, am terminat cu masa. Grabita sa scap de o posibila conversatie, am inceput a strang masa, apoi am spalat vasele si dupa ce am terminat am mers afara pe balansoar. Ma leganam linistita si complet relaxata cand am auzit o voce :
- Buna... a zis Jonas ezitant.
YOU ARE READING
Istoria Unei Iubiri De-o Viață
RomanceAceasta este o poveste de iubire care începe încet și creste pana ajunge un șuvoi care inunda viața cu bucurie. O carte care învață cititorul despre dragoste și cum sa te îndrăgostești Ruth era o fata normala și obișnuită , dar apariția lui Jonas î...
