*35*

844 42 1
                                    


***

JACK.

Mă trezesc brusc. Rose e lângă mine,dormind.

"Cât de angelică este."

Mă dau jos din pat,și mă duc pe balcon și trag un fum. Înainte nu fumam,dar după faza cu Rose am acumulat mult stres și doar fumatul mă mai poate relaxa.

"Mai bine prepar micul dejun."

Închid ușa ușor și mă duc la bucătărie să prepar ceva.

ROSE.


Mă rezesc

Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.

Mă rezesc. Mă uit la ceas,văd ce e 01:45 P.M. Observ că am hainele pe mine,deci n-am făcut nimic aseară. Mă ridic în capul oaselor,încerc să analizez tot.

"Ce să mă fac? Îl iubesc și pe Klaus și pe Jack. Sunt deja împreună cu Klaus,mă face fericită,dar când m-am întâlnit cu Jack,și am și petrecut timp cu el,mi-am dat seama că încă-l iubesc..mult de tot. Nu..nu știu ce să fac.."

Simt miros de mâncare. Mi-a chiorăit stomacul.

"Mi-e foame"

Cobor și-l văd pe Jack îmbrăcat ca aseară. Pregătea masa. Asta îmi aduce aminte de Klaus,așa a făcut și el..

Jack se întoarce. Mă vede și începe să zâmbească.

Jack : Neața. Bănuiesc că ți-e foame.

Rose : N-ai idee.

Jack : Așează-te,și trage scaunul.

Mă așez. Jack pune pe masă ceea ce a pregătit. A preparat paste cu sos și carne,suc natural de portocale,și ca desert niște foitaje.

"Și el știe să gătească? E clar.."

Se așează și Jack,și începem să mâncăm.

***

Rose : Au un gust excepțional. De unde știi să gătești?

Jack : Păi..înainte să moară mama,mă învăța să gătesc.

"Exact ca și Klaus.."

Rose : Ah..Mă bucur că te-a învățat. Ești un bucătar excelent,și-i zâmbesc cald.

Klaus și Jack seamănă..mult. Li s-a întâmplat același lucru..moartea părinților lor. Nu pot să-l întreb ce s-a întâmplat,aș fi prea nesimțită.

În timp ce mă gândeam la lucrurile astea, Jack mă trezise.

Jack : Păi..hai să mergem.

Rose:Huh? A da..

Jack : Ți-am promis că te voi duce acasă. Și stai liniștită..te voi lăsa în pace.

Ultima frază o spuse cu un ton foarte stins. Simt un junghiu puternic în inimă.

"Cum am putut spune asta? Eu nu vreau asta. Dar..așa e mai..bine."

Inima mi-o luase înainte.

Îl apuc de mână,și-l trag în brațele mele. Câteva lacrimi îmi invadează fața roșiatică. Jack mă strânge,și-mi mângâie capul. Îi aud inima bătând neregulat.

Rose : J-Jack..nu..nu pot.

Jack : Nici eu nu pot să te las..nu vreau.

Îmi ridic privirea și mă uit adânc în ochii lui. O lacrimă se scurse pe obrazul lui palid.

Jack : Poate..așa e mai bine. Ziceai că Klaus te face fericită,eu vreau să fii fericită.Te iubesc prea mult,te las să fii fericită,îți voi da drumul,așa cum voiai.

Rose : Știi prea bine că nu vreau asta!

Jack : Nu vrei?

Rose : Nu,Jack..nu pot.nu știu ce să fac de fapt..

Jack : Nu-mi place să te văd așa,și-mi sărută fruntea. Poate..e mai bine să uităm unul de celălalt,așa ne rănim prea mult. Gândul tău tot va fi la Klaus..știu asta,și nu pot accepta asta. Rose,hai să uităm..să ne uităm.

O liniște cutremurătoare se lăsase.

Întâlnirea..Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum