Dorinta II

106 2 0
                                    

    Zgomotul unei lovituri de palma tulbura linistea padurii...era David care a stiut ca ceva nu e in regula si incerca sa o trezeasca pe Marta. Nu dupa mult timp aceasta se trezeste si un tipat asurzitor invaluie padurea urmat de un ecou lung.
   -Imi pare rau Marta...imi pare rau pentru tot.
Marta isi dezmorteste privirea si, incercand din rasputeri sa zica ceva, ochii i se inchid si lesina iar...
  -Revino-ti te rog! Te rog!
  Marta deschide iar ochii.
  -Ce s-a intamplat? Ce mi-ai dat sa beau? Unde e...aa...unde e David?
David era inlemnit, nu mai intelegea ce se intampla.
-  Sam! Am intrebat unde e David? Ce mi-ai dat sa beau? Am avut halucinatii, totul se invarte, imi e rau, adu-l pe David!
David si-a dat seama ca Marta nu il recunoaste si crede ca Sam a drogt-o. Nu isi putea explica de ce a reactionat asa, si el luase aceleasi droguri dar nu a avut halucinatii, ceva nu a mers bine. 

 -Sam...imi e rau, nu mai pot sa respir, simt cum ma sufoc!

David s-a panicat, nu mai stai ce sa faca, nu stia cum sa reactioneze. Disperat si cu lacrimi in ochi  inchide ultimele 2 pastile sperand ca o sa lesine si o sa uite tot,voia sa moara.
    -Sam ce faci? Unde e David? Cheama-l pe David, suna o ambulanta ca nu mai am aer. De ce te uiti asa la mine? Unde suntem? Nu te mai uita asa la mine si zi ceva! Nu ma mai atinge...Te-ai drogat?Ce vrei sa faci? Te rog nu ma mai atinge...te rog...te rog...nu pot sa res... 
David nu mai era constient unde era si cu cine se afla, stia doar  ca venise acolo pentru sex si avea o femeie langa el, singuri in pustietate.
    Marta a trecut prin clipe groaznice, nu avea forta sa isi miste corpul sau macar sa strige dupa ajutor si a fost o victima usoara. In tot acest timp blestemandu-l in gand pe Sam.
Din cauza efortului si  supradozei, David lesina si intra in coma, murea. Cu ultimele puteri Marta a ridicat o piatra si i-a strivit capul omorandu-l inaintea drogurilor.
     Era o liniste zgomotoasa, parca toti copacii vorbeau de crima ce a avut loc iar Marta zacea intinsa, plina de sange uitandu-se la piatra cu care l-a ucis pe David. In acest timp a incercat sa sune dupa ajutor dar nu avea semnal asa ca a scris pe telefon un mesaj: "Te bleste pentru ce-ai facut Sam". 

     Dupa ce si-a mai recapatat puterile a incercat sa se tarasca in directia din care a venit si dupa nici 10 metri se opreste, si parca aceiasi scena de acum cateva ore se repeta. De data asta silueta neagra, neomeneasca,  alearga spre ea amenintator de parca voia sa se razbune. Nu a stat pe ganduri si a inceput si ea sa fuga dar nu dupa mult timp ajunge la marginea unui prapastii. Incoltita, cade in genunchi si izbucneste in plans, iar urmaritorul se apripe incepet, din ce in ce mai vizibil. Cand Marta isi ridica privirea si deschide ochii, fata ei se facu alba si inima i-a stat in loc. In mintea ei era imaginea pietrei pline de sange cu care a savarsit crima si in fata ei era Sam, fara nici-o lovitura sau urma de sange, se indrepta spre ea rapid. Marta nu mai intelegea nimic si  striga cat putea de tare:
-Stai acolo!Esti mort! Am vazut eu..eu te-am omorat! Esti mort! MORI! Te blest...
Dar nu a apucat sa termine fraza ca a alunecat de pe margine si a dat cu capul de o stanca. Ultima imagine inainte sa moara  fiind silueta lui Sam care se oglindea in balta formata din propriul ei sange   

A inceput sa ploua...

Blestemul MarteiWhere stories live. Discover now