O Singura Directie

Ce am facut?

Ma opresc in dreptul usii albe.
Miroase ca in rai! Trag aer in piept, numar pana la zece, incercand sa imi fac curaj sa intru. Ma opresc socata cu mana pe clanta, cand aud o voce joasa, grava si sexy, in spatele meu.

- Mai sa fie! S-a trezit frumoasa din padurea adormita!

Imi adun curajul si incerc sa imi compun o expresie indiferenta, inainte de a ma intoarce, sa intalnesc doi ochi negri, ce licaresc draceste,si un zambet ironic.

- Ce s-a intamplat McCall? Regreti ca nu ai fost tu, printul care m-a trezit?ii raspund pe acelasi ton ironic.

Ma masoara cu privirea de sus pana jos, iar corpul meu ia foc instant, si ma gandesc cum ar fi daca m-ar atinge cu adevarat.

- Cu siguranta nu sunt printul care te-a trezit din somnul de frumusete, dar, pot sa recunosc ca sunt diavolul langa care, ti-ai petrecut noaptea.

Raman socata, gura fiindu-mi probabil la pamant, din cauza uimirii. Nu se poate, ca eu sa... sa... sa fi facut ceva cu diavolul asta!

- Si pot spune cu mana pe inima, ca ai savurat fiecare moment... continua spunand cu un ranjet de motan, ce tocmai a mancat smantana, iar apoi ma da la o parte intrand in bucatarie.

Nu mai vad si nu mai aud nimic in jur. Ma simt goala,dezgustata, furioasa pe mine insumi, ca am decazut in asemenea masura. Simt lacrimile ce imi ard ochii, dar ma incapatanez si refuz sa le dau libertatea de a-mi parjoli obraji, cel putin nu aici, in barlogul diavolului. Inchid ochii, incercand sa imi alung lacrimile, trag aer in piept si intru in bucatarie, cu capul sus, refuzand sa ii dau satisfactia de a ma simti umilita. Conversatia, se opreste brusc, cand cele patru persoane prezente, isi dau seama ca au un intrus. Lexy coace niste clatite, si imi zambeste cald si incurajator, un tip cu parul verde si facut tepi, unge clatitele cu ciocolata si gem,iar rezemat de frigider se afla cosmarul vietii mele: Kevin Arden McCall ce face schimb de fluide cu o blonda necunoscuta.
Auch! Doare, desi nu stiu de ce, si nici nu are trebui sa doara, dar probabil doare mai mult orgoliul meu ranit. Se presupune ca, mi-am petrecut noaptea in bratele lui. Chiar daca nu imi amintesc nimic din ceea ce s-a intamplat, doare, pentru ca ma simt folosita, ma simt ca o carpa, umilita in cel mai crunt mod in care poate fi umilita o femeie. Ar fi putut avea decenta sa astepte sa plec. Nici bine nu a iesit din patul meu, teoretic al meu, practic al lui, doar este casa lui, si el sare in alt pat! Stai putin! Ce naiba e cu mine? Parca as fi geloasa pe liana aia blonda, care mai are putin si il dezbraca aici in bucatarie. Il privesc cu dezgust cand imi dau seama ca el ma priveste, urmarindu-mi reactiile.

-  Bleah! Luati-va o camera! Imi explodeaza retina, si nu vreau sa fiu martora la un film xxx.

Ma asez la masa, iar Lexy imi pune o farfurie cu clatite si gem de fructe.

- Vorbeste gelozia Nelson? Credeam ca te-ai saturat noaptea trecuta!

Ma inec cu bucata de clatita, ce o mestecam, iar tipul cu parul verde, ma loveste peste spate si imi intinde un pahar cu apa. Beau apa si ma intorc cu furie spre cretin.

- Ca sa fiu geloasa, ar trebui sa te iubesc.Iar asta nici in visele tale, cele mai fierbinti, nu se va intampla McCall.

-Nu asta ai aratat noaptea trecuta, iubire...

- Cu siguranta ...a fost nesemnificativ, ceea ce s-a intamplat noaptea trecuta, altfel imi aminteam ceva... spun pe un ton rece...

Observ cum ochii negri se intuneca si mai tare, de furie, muschii i se incordeaza, de parca e gata sa sara la mine, apoi brusc se linisteste si zambeste...

- A fost, mai mult decat ai putut duce... iubire.

- Tu, tica...

- Adelle, te duc eu acasa daca ai terminat de mancat. E in drumul meu.Iar tu ,diavole, termina cu tachinatul oaspetilor.

Doamne! Ii sunt atat de recunoscatoare lui Lexy in acest moment. M-a salvat de la o umilinta. Ma ridic de la masa, si o urmez pe roscata afara, unde are parcata masina. Urcam in masina, si ii dau indicatii unde sa ma lase. As vrea sa o intreb detalii, cu siguranta stie ceva, dar imi este mult prea frica de raspuns, asa ca prefer incertitudinea.

- Nu pune la suflet, tot ceea ce zice Arden. El doar... asa e felul lui, te tachineaza fara mila. Desi trebuie sa recunosc, de cele mai multe ori intrece masura.

- Lexy, nu te supara, dar nu vreau sa vorbesc despre acel diavol.

Se uita ciudat la mine, am impresia ca ar vrea sa mai zica ceva, dar imi zambeste linistitor si isi intoarce atentia la drum. Restul drumului il parcurgem in liniste

- Multumesc pentru tot, Lexy! Iti raman datoare.

- Nu e nici o problema. Eu ti-am distrus hainele. Ca sa ma revansez, ce zici de o cafea intr-una din zile?

- Mi-ar face o deosebita placere.

Ii zambesc sincer, si facem schimb de numere de telefon, iar apoi cobor si ma indrept spre casa.
Emma probabil e la munca si sper din tot sufletul ca, nu si-a dat seama ca nu am dormit acasa noaptea trecuta.Ultimul lucru ce il vreau, e o lectie de morala de la mama. Ma dezbrac si merg sa fac un dus. Ma frec cu buretele, pana ma inrosesc la piele, de parca as dori sa sterg orice urma ar fi fost noaptea trecuta. Imi infasor corpul intr-un prosop mare si pufos, ies din baie si ma indrept spre dulap, de unde arunc pe pat lenjerie, un tricou si colanti negri. Inchid usa de la dulap, si raman fata in fata cu reflexia mea din oglinda. Incep sa ma analizez, de la cearcanele de sub ochi, ochii mari si tristi, fata palida(dupa o noapte de betie). Privirea imi coboara mai jos, pe gat, unde observ niste urme usor vinetii, kiss marks, cum le numesc. O doamne!  El chiar a vorbit serios! Ceva am facut noaptea trecuta, iar eu nu imi amintesc nimic! Cobor mai jos cu privirea, peste sani, ii ating usor, sunt mai sensibili ca de obicei si putin rozalii, de parca cineva si-a frecat obrazu nebarberit. Un tremur de spaima ma cuprinde, cand dau de o alta muscatura, pe sold. Lacrimi sarate imi curg pe obraji, nu pot face absolut nimic sa le opresc. Dezgustul fata de propia persoana, teama de ceea ce am facut, neputinta de a nu-mi aminti, si mai ales vinovatia ma loveste din plin. Vinovatie pentru zeul blond, ce are incredere in mine, iar eu l-am dezamagit in cel mai crud mod. Chiar daca oficial nu formam un cuplu, stim amandoi ca acolo ne indreptam. Cum o sa pot da ochii cu el, sa ii zambesc, sa il sarut, sa il iubesc, cand eu am facut ce am facut? Ce as putea sa ii spun?
"Am fost la un party, m-am imbatat, am lesinat si apoi cred ca te-am inselat. Dar nu imi aduc aminte!" Nici eu nu m-as crede, daca as fi in locul lui. Cole nu trebuie sa afle ceea ce s-a intamplat noaptea trecuta. Nu stiu sigur ceea ce s-a intamplat, dar... privirea imi aluneca din nou pe dovezile de netagaduit de pe corpul meu, cu siguranta s-a intamplat ceva! Nu cred ca vreau sa stiu ce s-a intamplat, nu as suporta asta. Va trebui sa am o discutie cu diavolul, sa fac ceva, orice, sa nu zica la nimeni.
Doamne, pe cine pacalesc? E vorba de Kevin Arden McCall. Zice, face si obtine tot timpul ceea ce vrea, iar pe mine,ma uraste de moarte. Nu pot decat sa sper intr-un miracol, ca el isi va tine gura inchisa si nu va cauta sa se razbune, folosindu-se de ceea ce eu nu imi amintesc.
Nu vreau sa vad cum privirea lui Cole, e inlocuita de dezgust, ura, durere. Ma arunc in pat si plang  in hohote, dupa ceea ce am pierdut, imi plang durerea, rusinea, teama, teama ca poate mi-a placut ceea ce nu imi amintesc sa fi facut.
Nu stiu cat timp am zacut asa, probabil am si atipit intre timp. Imi simt gura uscata, si trupul fara viata. Ma ridic cu greutate din pat, merg la baie, imi clatesc gura cu apa, si ma spal pe fata cu apa rece, apoi aplic un machiaj usor, cat sa acopar ochii rosii si umflati din cauza plansului.
Merg in camera, si ma imbrac cu hainele pregatite  mai devreme, imi iau bani din sertarul unde ii tin pe cei pentru urgenta, iau telefonul, merg in bucatarie si las un mesaj Emmei sa nu isi faca griji, iar apoi ies din casa.
Am nevoie de aer, de singuratate, sa imi limpezesc gandurile, sa imi dau seama de ceea ce voi face mai departe, sa incerc sa imi amintesc de ce s-a intamplat.

Buna tuturor, va multumesc pentru timpul ce il petreceti, citind cartile mele.Azi am fost lovita de inspiratie,asa ca... un nou capitol la OD.Va pupacesc si noapte buna sa aveti.😘😘😘😘
P.s. capitolul nu este editat, imi cer scuze de greseli, astept pareri, critici, corectare...si ce anume credeti voi ca se va intampla mai departe?Va afla Cole?Adelle isi va aminti noapte trecuta?Chiar a profitat "diavolul" Arden de ea?