Vecinul de la 26?

10 2 0
                                    

                           Sâmbată dimineața, mai bine spus dupa pânz, ma trezește soneria interfonului. Cu ochii cârpiți de somn, înjurând persoana care își permite să mă deranjeze,  mă îndrept spre ușă. Deschid ușa și mă trezesc trasă intr-o îmbrățișare. 

—  Yanna!?

—  Ade, ai idee cât de îngrijorata am fost? Ai dispărut așa din senin de la petrecere. Nu te-am găsit, iar la telefon nu ai răspuns. Am sunat-o pe Emma, eram la un pas să sun acasă la ai tai, dar Emma m-a convins că ești bine. 

Mă măsoară cu privirea, de parcă are vrea să se asigure ca sunt întreagă. O invit să intre, mergem la bucătărie, pun aparatul de cafea în funcție, și iau niste biscuiți oreo ce îi așez pe o farfurioară.

—  Același lucru aș putea să îl spun despre tine. De fiecare dată cînd te-am sunat, ai avut telefonul închis. Ce se întâmpla Yanna? Ultima dată cînd te-am văzut, schimbai fluide cu brunetul de la petrecere.

—  Păi... știi... mi-e jenă, ar fi trebuit să insist să te caut în seara aia. Doar că, m-am gîndit că poate, in sfîrșit te lași dusă de val, și, ai urcat sus cu vreun baiat.

—  Știi bine Yanna, că nu aș face așa ceva!

—  Ade, în seara aia te-ai lăsat dusă de val, dansai liberă, erai complet dezlănțuită. Nu te judec, doar eu sunt mai rau ca tine!

—  Of Yanna... spune mai departe, ce s-a întâmplat? Tu mă sunai pe mine, dar de fiecare data eu nu reușeam să dau de tine.

—  Păi am plecat cu Jay de la acea petrecere...

—  Jay?!

—  Brunetul cu, care am făcut schimb de fluide. Deci cum ziceam. Te-am căutat să îți zic că plec, și, să te întreb dacă mai rămâi sau te ducem noi acasă, dar nu te-am găsit, iar la telefon nu ai răspuns. Am presupus că  te distrezi și tu cu cineva, așa ca am plecat cu Jay, la el acasă. Tipul este fenomenal de bun la pat, așa că am prelungit mica mea excursie în apartamentul lui. Telefonul meu s-a descărcat, iar incărcătorul  lui nu s-a potrivit la mine. Te-am sunat de câteva ori de pe telefonul lui, dar am fost distrasă de Jay în mod plăcut... dacă înțelegi ce vreau să spun..

Îmi dau ochii peste cap auzind-o. Tipic Yannei, să dispară așa și să fie atât de absorbită de cineva.

—  După cum vezi, nu am pățit nimic. Sunt întreagă!

—  Nu trebuie să fi ironică Adelle! Unde am rămas? Aa... da... cum nu am dat de tine, am sunat-o pe Emma, ea mi-a spus că esti acasă in sigurantă, așa că mi-am savurat mai departe prajiturica...

—  Ești imposibila Yanna!

Izbucnesc în râs, apoi o dau pe plâns și iar în râs. Yanna mă privește îngrijorată, așteaptă să ma liniștesc dupa mica mea criză. Merg să ne pun cafea, ne luăam cănile și mergem să ne facem comode pe canapea în living.

—  Deci, ce s-a întâmplat în lipsa mea Ade?

—  Am avut o întalnire de vis... 

Îi povestesc totul despre Cole, evitând cu tact ceea ce s-a întâmplat la petrecere. După ce terminăa de băut cafeaua și de povestit, stabilim să mergem să luăm prânzul în oraș. Merg să fac un duș scurt, în timp ce Yanna butonează telecomanda. Mă îmbrac cu o pereche de jeansi negri,  un tricou alb ce îmi lasă umărul gol, îmi încalț converșii mult iubiți, o geaca de piele și o geanta neagră cu franjuri. Iau cheile și telefonul, și plecăm la localul nostru preferat,  Léon. Petrecem câteva ore plăcute, după micul dejuprânz, mergem să ne plimbăm prin parc.

—  Ai chef de un clubbing, în seara asta Ade? 

—  Hmm... nu știu... poate mă întâlnesc cu Cole...

—  Ade... chiar dacă ești împreună cu el, nu înseamnă că, trebuie să stai după programul lui. Nu te arăta atât de... disponibilă. Dacă ești prea disponibilă, el se va plictisi de tine.

—  Hmm... ai dreptate. Să mergem să ne distrăm! Mă iei pe la deseară la 8?

—  S-a făcut, draga mea. Ne vedem la tine! Eu te las, trebuie să fac niște comisioane pentru mama.

—  Bine Yanna! Ne vedem deseară.

După plecarea Yannei, mai pierd puțin timpul prin parc, apoi mă indrept și eu spre casă. Cole nu mi-a dat nici un semn, sms, mail sau un telefon. Sper ca și el s-a simțit la fel de bine ca mine, cel puțin așa mi-a lăsat impresia. Yanna are dreptate. Îl voi lăsa pe Cole, să fie primul care dă un semn de viața, între timp eu mă voi distra.







Nu a ieșit cum îmi doream, dar sunt pe drumul cel bun. În curând Adell va fi la pământ. Cât am așteptat asta! Sunt curioasă ce va face... Va fi sinceră cu Cole? Aproape îi simt frica și disperarea când totul va izbucni. A venit și timpul meu. De data asta eu voi fi cea care va avea totul, îi voi lua totul și tot ce are ea va fi al meu, inclusiv Cole. Abia aștept. Adell nu va ști ce a lovit-o. 

— Am venit Doamna!

— În sfârșit! Ce ți-a luat atât? 

— A durat puțin mai mult să aranjez pentru deseară, Doamna!

— Bine, deci totul e gata, da?

— Da, Doamna, totul e pregătit.

— Bun, acum uite ce trebuie să faci...





După ce am ajuns acasă,  merg să îmi pregătesc o baie relaxantă cu săruri și spumă de ciocolată, preferata mea. În timp ce aștept să se umple vana, îmi sun părinții și îi anunț că weekendul următor, îi voi vizita. Nici un mesaj sau apel de la Cole. Oare s-a întâmplat ceva? Am spus sau am făcut ceva greșit? Ar trebui să îl sun eu prima? Atâtea întrebări și nu știu ce să fac. Tresar speriată când îmi vibrează telefonul, am primit un mesaj.

Să fii pregătită pentru mine, eu voi fi pentru tine...

Ce naiba?! Număr necunoscut! E enervant deja. Poate e una din glumele proaste ale Yannei, o voi întreba deseară. Las telefonul, îmi iau o carte, My dilemma is you, și mă cufund în apa caldă și spumoasă. Doamne ce bine este. A trecut ceva timp de când nu m-am mai relaxat atât de bine! Petrec mai bine de o ora în baie, citind, iar apoi încep să ma spăl. Îmi fac un turban pe cap, iar un rosop alb, pufos, îmi învelește corpul. Merg în cameră, spre dulap să îmi aleg ținuta din această seară. O rochița alba, cu franjuri, ce îmi ajunge pana la jumătatea coapselor, o pereche de sandale negre și o poșetă plic, alb negru. Îmi usuc părul, un machiaj simplu natural, cu un ruj roșu pe buze, mă îmbrac și îmi fac niște bucle lejere. Termin la fix, înainte să aud soneria de la intrare. Mă uit la ceas, mai am o oră pâna când Yanna ar trebui să vină. Mă îndrept spre ușă și deschid. Rămân șocată, incapabilă să fac vreo mișcare, sau să spun ceva.

—  Nu mă inviți înăuntru?  Va fi ciudat să vorbim aici!  Sau deranjez cumva?

— Ce cauți aici? De unde știi unde stau?

— Păi, abia m-am mutat aici. Sunt vecinul de la 26.

Mă uit șocată la el. Încă nu pot să îmi revin. El stă în apartamentul din fața mea?!

**************************************************************************************************

Bună tuturor, un nou capitol la OSD, sper să vă placă. Cine credeți că este noul vecin? Nu știu dacă voi mai posta anul acesta, dar vă urez de pe acum La Multi Ani! Un An Nou Fericit! Vă pup.

Capitol needitat, îmi cer scuze pentru greseli




O Singura DirectieWhere stories live. Discover now