Capitolul VIII

232 22 22
                                    

    Perspectiva KyungMi

   Era încă weekend, dar eu m-am trezit la 7. Şi asta nu pentru că am vrut eu, ci pentru că JIYONG M-A SUNAT CONTINUU. Când mi-am dat telefonul pe mut credeam că am scăpat. Credeam... în aproximativ 10 minute am auzit bătăi în usă. Am presupus că e ea aşa că nici nu m-am dus să verific. M-am culcat la loc. Fără folos deoarece mi-am amintit că JiYong ştie unde se afla cheia de rezervă, aşa că m-am trezit cu ea în cameră. Timp de 3-4 ore mi-a povestit cât de grozavă a fost întâlnirea cu Kihyun, după a plecat deoarece îi era foame. 

   Săptămâna următoare a trecut destul de rapid, deoarece nu aveam niciun test programat şi nici multe teme.

*vineri*

-Yah. KyungMi!!! a spus JiYong trezindu-mă din visat. Mâine e petrecerea şi înca nu am decis ce vom purta...

-Ah, da...

-Deeeci. După şcoală mergem şi cumpaărăm ținutele perfecte, a zis făcând nişte mişcări dubioase cu mâinile, după privind spre geam.

-Ok... 

   Hmmm... De când iese cu Kihyun are grijă la ținută. Trebuie să ii mulțumesc neapărat lui Kihyun.

   Prima oră am avut desen asa că am putut sta relaxată imaginându-mi cum va fi petrecerea. Eu nu sunt o fire petrecăreață. Eu sunt tipa "tocilară" care nu face nimic amuzant. Nu pentru că nu aş vrea, ci pentru că nu găsesc mai nimic amuzant în plăcerile adolescenților din ziua de azi. Probabil JiYong va sta toata noaptea cu Kihyun uitând că sunt şi eu acolo, eu sfârşind într-un colț al camerei stând singură printre străini. Adică nu chiar străini; sunt colegi din scoală. Dar eu nu vorbesc cu prea multă lume aşa că îi pot considera străini.

   În pauza mare am mers cu JiYong la cantină. Odată ajunse am mers si ne-am luat mâncare şi ne-am aşezat la o masă libera. Nu după mult timp, Minhyuk şi Kihyun au venit şi s-au aşezat şi ei la masa noastră. Kihyun s-a aşezat, desigur, lângă JiYong şi Minhyuk s-a pus în fața prietenului său, lângă mine.

-Bună fetelor, a spus Kihyun zâmbindu-i lui JiYong. Am văzut cum JiYong şi-a întors brusc privirea spre uşă deoarece se înroşise.

-Bunăăă, a spus aceasta încercând să facă poziția ei să pară una naturală.

-Hei, am zis eu uitându-mă la mâncare. Mâncarea de la şcoală nu era aşa de scârboasă pe cât o descriau majoritatea elevilor. Astăzi aveam orez cu legume şi nişte bucăți de pui prăjit, plus un iaurt cu căpşuni. Am fost intreruptă din analizarea mâncării de privirea intensă a lui Minhyuk. Mi-am întors capul spre el să văd dacă întradevăr mă privea, însă el şi-a întors capul imediat. Realizând că el chiar se uita la mine am roşit şi mi-am întors şi eu privirea în partea opusă.

   "Ce a fost asta? De ce se uita la mine? Sigur nu se uita la tine KyungMi. Mai mult ca sigur privea ceva care era pozitionat în dreptul tău. Da. Ăsta era motivul."

  Abia asteptam să se termine pauza. Nu puteam avea o zi mai ciudată. Cel putin aşa credeam... Nu după mult timp l-am văzut pe Wonho apropiindu-se. 

   "Te rog nu veni aici, te rog nu veni aici, te rog nu veni aici."

-Heiii KyungMi, a spus Wonho.

-Hei, am zis afişând un zâmbet fals. 

-Ştii ce e mâine? a spus făcându-mi cu ochiul.

-Sâmbătă?

-Parțial corect. E acea sâmbătă. E sâmbăta cu petrecerea. 

   După asta s-a apropiat de urechea mea.

Destiny || Minhyuk FF Där berättelser lever. Upptäck nu