Nuanțe

Ramona

Luni dimineața, Ramona, Corina și Letiția stăteau în parc, în spatele liceului. Își cumpăraseră cafea și țigări la bucată, pentru că, după ultimul weekend, le sufla vântul prin portofele. Din fericire, duminică seara fumaseră iarbă împreună și acum vorbeau despre cum îl prinsese pe Nick maică-sa că fuma.

- Era atât de terminat când mi-a povestit, râse Ramona , iar Letiția râse și ea.

- Nu-ți pare rău deloc pentru el? o întrebă Corina. Ar fi putut să ne tragă și pe el cu noi.

- Nu. E doar prost, răspunse cealaltă fată.

Corina nu păru mulțumită de răspunsul ei. Se ridică brusc de pe bancă, își luă geanta și își aruncă țigara și paharul gol la gunoi. Plecă de lângă ele fără să le mai adreseze vreun cuvânt și se îndreptă, grăbită, spre clădirea liceului. Letiția i se adresă prieteni sale cele mai bune:

- Ai cam exagerat, Ramo. Am fi putut fi oricare în locul lui.

- Hai, Leti, nu e ca și cum s-ar duce la poliția și ar da declarație, spuse Ramona și o apucă de braț. Stai jos.

- Nu, dar dacă o va face? Și nu stau, întârzii la oră.

Spunând acestea, Letiția plecă și ea la oră. Ramonei nu-i părea rău de ceea ce spusese, pentru că nu era vina ei că Nick era neatent. Nu? Sau era?

Ca să nu se mai gândească la asta, se hotărî să-și scoată telefonul din rucsac și să-și verifice orarul. Grozav! Ca să prelungească agonia, prima oră pe care o avea în dimineața aceea era istoria. Ura materia aia, era predată de o babă plictisitoare și mai avea puțin și rămânea corigentă pe vară. Dar nu-și plecă deloc capul. Și, oricum, trebuia să meargă la oră. Nu putea lipsi.

Fusese cea mai tâmpită oră din viața ei. Profesoara antică se plimbă prin clasă și le împărți fiecăruia câte o foaie de hârtie.

- Vreau să puneți toți manualele la mine pe catedră. Dăm test! spuse femeia.

- Nu ați zis nimic de niciun test! se plânse fata cu șuvițe verzi.

- Ba am zis, Ramona. Ea se apropie de bancă și îi șopti: Dacă nu te-ai mai droga atât de mult, poate c-ai auzi. Și ai și învăța.

Fata o ignoră, dar îi dădu cartea și caietul de istorie. Profesoara îi puse, pe bancă, o foaie cu subiecte. De asemenea, îi dădu și o coală albă. Îi ură succes, printre dinții încleștați. Era sigură că avea nevoie.

Adolescenta se uită peste foaia cu suboecte. Citi ceva despre războiul rece, despre globalizare și președinți americani. Nu știa mai nimic. Se uită la Nick, de care râsese mai devreme, dar acesta scria de zor. La fel făceau și Letiția, Gabriela, Corina, Dragoș și Claudiu. Singurul care stătea cu pixul în gură și se gândea era Alexandru, iubitul ei.

- Alex! șopti ea, după ce se asigură că nu se uita profa. Știi ceva? îl întrebă după ce-l făcu atent.

Alexandru ridică din umeri. Și el era praf la istorie.

Până la urmă, fata reuși să scrie o jumătate de pagină. Oricum, cui îi păsa? Nu trecea clasa cu un cinci, la notele pe care le avea. Aproape că sări de bucurie când sună clopoțelul. Predă prima foaia și ieși din clasă aproape zburând.

Își petrecu pauza în curtea școlii. Ea și Alexandru se așezară pe o bancă, la umbra unui nuc bătrân. Ramona stătea cu fundul pe bancă, iar iubitul ei se întinse pe aceasta și stătea cu capul în poala ei. Se juca cu părul lui și îi povestea despre testul la istorie.

- Oricum, dacă rămâi pe vară, nu te lasă repetentă, o liniști el.

Ea se aplecă și îl pupă, scurt, pe buze.