Dimineti in matase | 2jae [GOT7]

capitolul VI

Jaebum
-scos din tablouri vechi-

Asa cum ma obișnuisem în ultimele zile mă trezeam datorita cearceaful rece din mătase și a temperaturii înfricoșător de scăzută din camera. Mi-am deschis ochii și am realizat ca ma agatam de Youngjae. I-am dat drumul băiatului și m-am ridicat în fund frecându-mi ochii somnoros, o durere de cap ma lovise imediat ce m-am trezit semn ca mahmureala își făcea apariția cu pași lenți.

Doua brate calde mi-a înconjurat talia, iar eu m-am uitat la blond și apoi la ceas era deja trecut de zece.

Încă eram complet goi amândoi asa ca nu e de mirare ca mi se făcuse frig. M-am uitat în stânga și în dreapta și mi-am observat telefonul pe jos, m-am aplecat după el, iar Youngjae m-a strâns și mai tare în brate, după ce mi-am luat mobilul m-am aruncat lângă el în așternuturi. Prima data am sunat la firma și am anunțat ca astăzi îmi iau o zi libera, iar apoi am sunat-o pe Shi-Ho.

-Ce vrei? Întreabă ea destul de grăbită de parca am deranjat-o din ceva important, probabil își făcea cine știe ce mască de față din ingrediente pe care ar trebui sa le mănânce după părerea mea.

-Azi nu vin acasă, am o călătorie de afaceri abia mâine după masa o sa ajung înapoi.

-Foarte bine, ma bucur ca muncești acum din greu ca mai târziu sa avem o luna de miere lunga și frumoasa.

Am tăcut din gura și nu am zis nimic, doar m-am uitat la amantul meu și mi-am muscat buza inferioara întrebându-mă de ce Shi-Ho nu poate fi măcar un sfert ca el.

-Sa îmi aduci un suvenir frumos  ma gândeam la niște lumânări și bețișoare parfumate ca să ma calmeze. În ultimul timp am avut doar stări de nervi. Poate o bluza drăguță sau un colier, orice dorești. Nu uita totuși ca nu îmi place roșul.

-Da bine, hai ca trebuie sa plec. Te sun mai târziu.

-Sa nu uiți, s-ar putea sa fac o scena dacă uiți.

I-am închis fără sa o mai salut  făceam asta destul de des chiar dacă știam ca o enervează, știam ca dacă ii iau un cadou frumos o sa ii treacă. Am lăsat telefonul pe noptiera și m-am întors spre Youngjae.

Mi-am lipit buzele de ale sale într-un sărut lung și i-am adus corpul mai aproape de al meu, gestul meu l-a trezit pe băiat cat ai clipi.

-Pentru ce a fost asta?

-Pentru faptul ca stai cu mine.

Ii eram destul de recunoscator, nu cunosc foarte multe persoane care ar fi ascultat toate rahaturile mele despre logodnica mea pana la capăt asa cum făcuse el, sa nu mai spunem ca trebuia sa meargă la școală și nu a făcut-o. Băiatul asta ma făcea sa ma simt din ce în ce mai bine în preajma lui, îmi oferea atenție și era foarte bun cu mine. Nu întâlnisem persoane ca el niciodată.

Îmi plăcea foarte mult.

Poate prea mult.

Obrajii sai au prins o culoare roză frumoasa ca a unui trandafir i se potrivea perfect cu parul sau blond. Nu văzusem niciodată o persoana de sex masculin atât de frumoasă decât în tablourile vechi. Youngjae e un tablou pentru mine, e ca o poveste vizuala și misterioasă pe care o pot admira de câte ori vreau.

Băiatul și-a lăsat buzele peste ale mele, iar eu m-am lăsat purtat în sărut.

După ce am stat în bratele unul altuia și ne-am privit cu afecțiune un timp am decis sa facem un dus împreună, după ce am terminat ne-am îmbrăcat și am decis sa mâncăm în oraș. Nu de alta, dar cerealele sale erau expirate.