Enigma

22.

Stăteam în fața brunetei și așteptam să aflu ce lucru atât de important necesita venirea ei aici și anularea unei aventuri cu o femeie fascinantă. Sorb din nou din paharul de whiskey pe care mi-l turnasem în urmă cu câteva minute. S-a foit și a privit spre mâinile ei. Și-a mușcat buza de câteva ori agitată.

-N-aș face asta in locul tău, și-a ridicat privirea spre mine fiind confuză. Mușcatul buzei mă refer. Am băut cam mult și sunt și dornic de puțină acțiune, iar asta nu mă ajută deloc să mă stăpânesc. A dat drumul buzei și m-a analizat.

-Bine, a rostit timid.

-Deci, spune-mi! Ce e atât de important de a trebuit să vii personal?

-Asta, a scos câteva documente și le-a întins spre mine, le-am luat confuz și m-am uitat peste ele.

-Nu înțeleg termenii medicali. Am spus vizibil dezorientat.

-Atunci sigur vei înțelege asta, a spus arătându-mi o cutiuță lunguiață. Am deschis cutiuța temător și mă așteptam ca o bombă să-mi explodeze în față și exact așa a și fost.

-Ești însărcinată? Șocul era vizibil pe fața mea. Nu știam cum să reacționez, să mă bucur, să mă înfuri, să tac, să strig. Tot ce am făcut a fost să o privesc șocat de cele auzite.

-Astea sunt dovezile.

-A... A mai... A mai fost cineva? Dă negativ din cap, iau eu pun cutiuța cu testul pe măsuță și-mi iau fața în mâini. De cât timp știi?

-De aproape patru luni. Mi-am ridicat privirea spre ea și am analizat-o. Burtica se vedea că îi crescuse puțin, până și mărimea sânilor era mai mare.

-De ce nu mi-ai spus până acum? Ai așteptat... Ce Doamne iartă-mă ai așteptat? Mă ridic alarmat.

-Relaxează-te, Derek, am venit doar să te anunț, nu îți voi cere nimic.

-Raven, un copil nu e o joacă. Nu poți veni pur și simplu, să mă anunți și să te aștepți ca eu să stau mâinile în sân.

-Și ce vrei să faci, Derek? Nu vreau să aibe în preajmă un aventurist. Ce ar învăța?

-E doar vina ta, Raven, mă trezesc strigând. Am vrut o familie cu tine, dar a trebuit să mă distrugi din nou. De fiecare dată când totul e bine, când simt că pot atinge cerul, tu îmi tai ața și mă prăbușesc. Din cauza ta eu nu-mi amintesc ultimele 30 de zile, nu mai am încredere în nimeni și mă tem să iubesc. Pe oricine! Strig. Nu mai pot fi eu de teamă că voi fi distrus din nou.

Strigam atât de tare că oricine era în cartierul de lângă, m-ar fi auzi. Strigam și plângeam. Mă eliberam de toată suferința acumulată în ultimii ani. Am căzut în genunchi în fața ei cu fața spre pământ. Îmi așteptam sentința. I-am văzut picioarele lipindu-se de ale mele și i-am șimțit brațele în jurul meu. M-am agățat de rochița ei de parcă ar fi viața mea. Am rămas acolo. Buzele ei au persistat mult timp pe creștetul meu și mi-a șoptit lucruri care trebuiau să mă liniștească. Când m-am îndepărtat mi-am șters rapid urmele de lacrimi, dar ea mi-a prins fața între palmele ei micuțe și m-a făcut să o privesc.

-Mă lași să îți explic de ce am refuzat atunci?

-Știi cum se zice, a treia oară e cu noroc. Am râs amar.

-Am crezut că ai aflat că eram însărcinată.

-Nu voiai să aflu?

-Ba da, dar am crezut că mă ceri din obligație. De asta am zis nu. N-am vrut să te însori cu mine pentru că sunt însărcinată.

-Nu știam nimic atunci.

-Am aflat mai târziu. Prea târziu pentru a te opri să redevi asta. Își lipește fruntea de a mea și închide ochii.

-Mă iubești? Am oftat.

-Nu ai idee cât de mult te iubesc, Derek! Și cât de mult mă doare că te-am văzut cu femeia aceea.

-Perfect, am râs. Pentru că vreau să risc să mă distrugi din nou. Mi-am dat jos lănțicul cu inelul cu care o cerusem de soție prima dată. Ce zici? Vrei să ai ocazia să mă distrugi din nou?

-Vreau să am ocazia să repar totul, Derek.

-Atunci spune-mi da! Am privit-o în ochi. De data asta te las să îmi faci tot ce vrei și nimeni nu mai e vinovant.

-Da, Derek!

-Da? Hiu, mă așteptam la încă un nu. Am râs și m-a tras într-un sărut pasional. Perfect! Am spus printre sărutări și i-am așezat inelul unde era locul lui. Aveam chef de o aventura... o aventură veșnică cu aceași femeie, am spus privind-o în ochi.

M-am ridicat în picioare și am dus-o în camera mea. Am așezat-o pe pat și am dezbrăcat-o cu grijă și i-am sărutat fiecare părticică de piele. Apoi ne-am contopit unul în brațele celuilalt. A doua zi m-am trezit mai devreme decât de obicei. Stăteam în dreptul abdomenului ei dezgolit. Se puteau observa cu ușurință urmele unei sarcini de 3-4 luni. Am privit-o clipe întregi până a trebuit să mă pregătesc de serviciu. Când am fost gata de plecare, am intrat în camera în care o lăsasem pe Raven. M-am apropiat de pat și am învelit-o mai bine. S-a agățat de brațul meu și a gemut. Aș fi rămas ore întregi acolo, dar nu puteam. M-am retras și am plecat. La muncă am fost foarte vesel, chiar am văzut câțiva colegi privindu-mă ciudat. Mi-am făcut treaba fără să mă enervez ca de obicei. Am lucrat sperând să treacă timpul mai repede. Nu a trecut, eram nerăbdător să ajung acasă. Când în sfârșit am terminat programul, am ieșit în grabă. Annie mă aștepta în același loc ca de obicei. I-am zâmbit larg și am sărutat-o pe obraz când am ajuns suficient de aproape de ea. Am lăsat-o confuză, în timp ce eu am urcat în mașină, după câteva clipe și-a revenit și ea.

-S-a întâmplat ceva? Pari schimbat. În bine. Dacă ai știi tu, draga mea ce evenimente s-au petrecut, ai fi mai confuză decât ești acum.

-Vreau să-ți prezint pe cineva, apoi te duc la cafenea.

-Derek, nu vreau să-ți cunosc nici o aventură. Știi bine ce parere am despre asta.

-Tot ți-o prezint.

S-a resemnat. S-a așezat mai bine în scaun și a privit pe geam. Abia aștept să îi văd fața când va afla ce însemnătate are de fapt. Am strâns volanul în mâini și i-am aruncat o privire Annei.

-Îmi ești alături?

-Da.

-Atunci ai și încredere. Nu am făcut o alegere rea în privința ei.

-Atâta timp cât ai cunoscut-o într-un club și te-ai culcat cu ea din prima seară, atunci, frățioare, te anunț că e o alegere rea.