O zi ciudată.

4.5K 227 4
                                    

Ajung în faţa hotelului și intru puţin nesigură de tocmai ce fac
Mă duc la un receptioner si il întreb

—Luck este aici?
—Care Luck?intreabă baiatul care imi zambeste si imi face cu ochiul
I-a intrat praf in ochi?
—Luck Black.zic schiţând un zâmbet fals până nu ii scot ochiul ăla nenorocit
—Etajul 2,numărul 15.

Plec spre scări cu încredere si ajung exact la numărul 15. Mă gândesc dacă e o idee bună ce fac dar bat hotărâtă în ușă chiar dacă e ora 7 si e posibil să il trezesc
Bat în ușă si se pare că nu doarme deoarece imediat se aude ușa cum se deschide
Mă uit putin si pot observa o tipă la vreo 16 ani,blondă...
Nenorocitul!
—Te pot ajuta cu ceva?întreabă in timp ce se uita ciudat la mine
—Ă,nu,scuze,am gresit ușa,cred.. Dar,aici stă cumva Luck?
—Da,vrei să il chem?
—Nu,nu. Lasă. E ok.zic in timp ce mă scuz și plec aproape plângând din hotelul ăla nenorocit.
Deja mă înseală cu o curvă in miniatură? De fapt..nu mai suntem impreună..dar asa repede m-a uitat?
Lacrimile încep să curgă..Iar..iar plâng pentru un nenorocit de băiat..
Mă așez pe o bancă în parc și undeva,în faţă,este un afiș pe care scrie
"Nu lăsa oamenii să te distrugă!"
Ce dracu e cu afisul ăsta aici? Zici că e un sfat de viaţă sau ceva gen
Mă mai gândesc puţin și sunt gata să mă schimb. De ce să plâng după oameni când ei ar trebuii să o facă? De ce să ii las să mă distrugă putin câte puţin?
De acum,fata inocentă si sensibilă dispare,Rose cea nouă apare.

***********
Sunt în mall căutându-mi tot felul de haine. Este ora 13 și pe acasă nu am mai dat. La telefon nu am răspuns si nici la mesaje. Nici nu m-am sinchisit să mă uit sau ceva gen. Sincer,nu îmi mai pasă
După multe haine cumpărate,mă hotărăsc să merg la o cafenea.
Doamne,ce aglomerat e la ora asta..Mă uit după o masă liberă,dar nu e ziua mea norocoasă. Atunci,il observ pe Jack cum îmi face semn să merg spre el
Mă indrept spre el și il salut,el făcând la fel
—Stai jos dacă vrei. Am văzut că iţi cauţi o masă liberă.
—Mersi.. Da,am nevoie de o cafea. De la 7 sunt în picioare
—Așa târziu?de ce?
—Prefer să nu vorbesc despre asta.zic eu cu un zâmbet fals
—Oke..

După alte câteva ore stând acolo și vorbind vrute și nevrute,mă ridic să plec in drum spre casă. Este ora 18 iar eu nu am dat pe acasă,nu am răspuns la mesaje sau telefoane,so,ar trebuii să merg.
Bine,nu e de parcă am 17 ani si nu pot avea grijă de mine,dar,mda,eu sunt Rose si am prieteni tâmpiţi
—Unde pleci?intreabă el uimit că mă ridic de la masă
—Ăă,acasă?zic eu printr-un fel de intrebare
—Te duc eu.se ofera el
—Pot suna un taxi,nu te deranja
—Nu e un deranj.zice el zâmbind
Se ridică si el si mergem spre mașina lui din parcarea mall-ului.

Ajunsă acasă,il salut si ii multumesc lui Jack,si intru pe ușă. Prietenii mei se uită la televizor și mă hotărăsc să nu ii sperii sau ceva. O să merg,fac un dus,si poate trec neobservată. Nu am chef de vreo morală sau ceva gen.
—Unde pleci domnișoară?întreabă fratele meu din bucătărie
Oftez adânc si merg spre el
—Ce vrei Zayn?zic eu deja plictisita
—Unde dracu ai fost toată ziua?!zice el nervos. Și,tu ai telefon de băgat in cur! Te-am sunat de 75 de ori si ti-am dat 50 de mesaje! Te-ai sinchisit măcar să te uiţi la ele?!
—Nu prea m-au interesat mesajele sau apelurile. Si nu trebuie să iţi dau ţie explicaţii ,ok?zic eu vizibil nervoasă
—Ce e cu vorbele astea pe tine Rose? Ţi-ai luat arfe de oraș?
—Ai grijă cum vorbești cu mine Zayn! Nu sunt una din curvele Care se dau la tine si tu le vorbesti cum vrei!
—Ce dracu se întâmplă aici?de ce ţipaţi? Rose unde mama naibii ai fost?apare si Luiza de nicăieri
-CE DRACU VĂ INTERESEAZĂ PE VOI? MĂ FRECAŢI LA ICRE ATÂTA DE ZICI CĂ AM 13 ANI SI AM VENIT DUPĂ ORA STABILITĂ DE PĂRINŢI!zic eu nervoasă si dispar de acolo
Urc scările in camera mea si inchid ușa.
Fac un duș,mă îmbrac în haine lejere și mă trântesc în pat,deja obosită de ziua asta.
Îmi iau telefonul si pot observa 300 de apeluri si 250 de mesaje
Am fost sunată de mama,Zayn,Mattew,Luiza chiar si..Luck? De chiar patru ori? Ce tupeu jegos are.
O sun înapoi pe mama pentru că imi e dor de ea si e singura persoană cu care vreau să vorbesc acum

Convorbire telefonică:

Mama:Hei scumpo!
Eu: Hei mamă!
Mama: Ce faci prinţeso? De ce nu ai răspuns?
Eu: scuze mamă,am fost în mall si am avut telefonul pe silenţios
Mama:  Bine draga mea! Te las pentru că am multă treabă! Ai grijă de tine! Te iubesc! Ceaw
Eu: Și eu te iubesc mamă,ceaw!

Convorbire telefonică încheiată

Las telefonul pe noptieră și mă bag în lumea viselor.
Ziua a fost destul de complicată și ciudată

Doar Un Pariu?Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum