l e g ă t u r i

382 74 48
                                    

Y o n † g i

-Ce spui de ăsta?

Mă întorc spre Namjoon care muta un breloc când pe un deget când pe altul, era destul de urât și banal în opinia mea.

-Un amărât de breloc? Spun eu in timp ce ma holbez la obiect de parca îmi arătase ceva foarte scandalos. Cine ar vrea sa primească asa ceva cadou?

-Nu știu. Dar ce are? Nu va cunoașteți prea bine ca să vă dați cadouri sofisticate. În plus, nici măcar nu e ziua lui. De ce vrei sa ii iei ceva?

Într-un fel Namjoon avea drepatete, dar după ce era sa fac sex cu Hoseok simt ca merita mai mult decât un simplu breloc. Desigur dacă i-aș fi povestit ce se întâmplase între noi, Namjoon nu ar fi venit sa ma ajute și probabil s-ar fi supărat, de fapt el crede ca suntem împreună când adevărul e ca nici nu știu ce fel de relație am cu oftalmologul.

-Vreau sa îmi cer scuze pentru ceva și ma gândeam ca un cadou ar fi un mod bun de a începe.

-Min Yoongi vrea sa își ceara scuze? Tipul ala ți-a furat mințile.

-Foarte amuzant. Poți sa pleci dacă nu vrei sa ma ajuți.

-Cu mare plăcere.

Recunosc am rămas puțin dezamăgit când am văzut ca Namjoon mi-a întors spatele și a început sa se îndepărteze spre ieșirea din bazar. M-am întors și eu cu spatele la el și am continuat sa ma uit la produse. Nici măcar nu ne certasem ca să se supere și totuși uite ca a făcut-o, de la un timp se poartă foarte ciudat. E adevărat ca am avut certuri mari, dsr niciodată nu m-a abandonat.

Am încercat sa nu ma las afectat prea tare și m-am dus la brelocuri, poate totuși avea dreptate. Dacă ii cumpăr ceva prea sofisticat și nici măcar nu suntem împreună ar părea ciudat. Fără sa vreau am observat un breloc cu o floare roșie, pare perfect pentru el.

Nu am mai stat să ma gândesc prea mult și pana la urma i-am cumpărat brelocul, nu îmi convenea ca am făcut asa cum mi-a spus Namjoon, dar nu are de unde sa știe asa ca nu se va umfla în pene.

Părăsisem bazarul cu un zâmbet slab pe buze atunci când m-am uitat încă o data la breloc. Probabil nu o sa ii placă, dar gestul contează.

Mi-am băgat mâinile în buzunar și am plecat direct la spital pentru ca aveam programare.

Ca de obicei mi se zbarlea parul de pe corp când intram aici, pur și simplu urăsc spitalele. Am mers cât de repede am putut și am încercat sa stau departe de copilașii mici ce alergau pe coridor în ciuda faptului ca le curgeau mucii în gura la cât de bolnavi erau.

Când am întrat în cabinetul lui Hoseok am răsuflat ușurat pentru ca nu mai eram înconjurat de oameni.

-Bună, zic eu slab și evit sa îl privesc în ochi chiar dacă eram entuziasmat ca îl vedeam.

-Bună, Yoongi. Satenul mi-a zâmbit călduros ca de fiecare data.

Acum doua zile era sa facem sex, era, dar ne-am oprit din vina mea. În ciuda faptului ca voiam sa o facem l-am oprit fără sa gândesc.

Ma panicasem.

-Yoongi, ma asculți? Mereu  ești cu capul în nori...

Bărbatul oftează și își sprijină capul în mana în timp ce mă privește puțin dezamăgit.

-Scuze nu eram atent.

M-am așezat pe scaun și mi-am băgat mana în buzunar în căutarea brelocului.

glaucoma | yoonseok [BTS] Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum