Haide, te rog, iubite, să ne vedem la noapte
Și să plutim cu barca departe, mai departe.
Te-aș săruta pe pleoape și te-aș minți frumos
Că dintre toate în lume, doar tu-mi ești de folos.
Te-aș duce in codrul verde și am privi la cer
Ti-aș face iadul eden, tu raiul meu, infern.
A auzit iubitul și s-a pornit în lume
Uitând de cele spuse, de mine, de-al meu nume.
YOU ARE READING
Stihuri
PoetryDe ce aș vrea sa explic inefabilul sufletului uman, care este pe cât de răvășit și dezacordat, pe atât de armonios și dulce, nu știu.
