17. Carnaval

1.9K 222 99
                                    



"pe bune, taehyung, chiar nu am chef să merg altundeva acum. mama și sora ta deja m-au făcut să vorbesc mai mult decât am vorbit în toată viața mea..." chițăi jungkook extenuat, trecându-și o mână prin păr în timp ce încerca să găsească vreun loc pe unde ar fi putut fugi pe lângă taehyung din stația de autobuz.

"stai aici, nu vei obosi prea tare!" aproape că strigă taehyung frustrat, nemaibăgând în seamă privirile urâte aruncate de străinii din stație care deja urmăriseră mai mult de cinci minute mica ceartă a celor doi și îmbrățișările imobilizatoare ale lui taehyung pentru a-l face pe jungkook să stea locului.

următoarea provocare era să reușească să îl urce în autobuz.

"dacă vrei să mă iei cu tine, măcar spune-mi unde mergem!" mai țipă jungkook o dată.

"nu pot să-ți spun, nu va mai fii la fel când vom ajunge acolo!"

"mă jur că plec chiar acum la cămin și nici nu mai vorbesc cu tine dacă nu îmi spui unde vrei să mă duci!"

"foarte bine, drum bun după ce vei reuși să treci de mine!" răspunde cel mare, începând să fugă cu brațele deschise către prietenul său, cuprinzându-l într-o îmbrățișare de urs cum reuși să-l prindă.

"ah, dă-mi drumul, brută!" spuse jungkook indignat, încercând să îi muște brațul lui taehyung pentru a putea fugi.

"doar spune-i o dată unde mergeți! nici nu pot să mai ascult muzică la căști cu volumul dat la maxim de contrazicerile voastre adolescentine!" se răsti o puștoaică de lângă ei, smulgându-și căștile roz din urechi. "pe bune acum, ce dramă e asta?! suntem în secolul douăzeci și unu!"

după asta, puștoaica se dădu doi pași mai departe și își băgă căștile înapoi în urechi, mulțumită că i-a lăsat pe cei doi așa șocați încât să nu mai fie capabili să se miște pentru câteva momente.

"ce tocmai s-a întâmplat?" murmură taehyung.

"are dreptate, taehyung. spune-mi unde mă duci."

"doar dacă promiți că vei venii cu mine."

"nu promit nimic pentru că-"

"prea târziu, uite autobuzul!"

jungkook oftă și se lăsă purtat de prietenul său în autobuz când acesta fu ajuns deja în dreptul stației. după ce a urcat în acesta, cel mic s-a despărțit de taehyung și s-a dus pe unul dintre locurile din spate, așteptând în tăcere ca acesta să-l urmeze, ceea ce a și făcut în mai puțin de un minut.

"ok, deci în maxim cinci minute vom ajunge dacă nu este prea aglomerat, ceea ce nu știu ce să spun..."

"măcar îmi spui de ce mă duci unde mă duci?"

taehyung căzu puțin pe gânduri, încercând să formuleze în sinea sa un răspuns care să nu sune nepotrivit.

"vreau să te fac să îmi accepți propunerea mai repede." șopti acesta într-un final, făcându-l pe jungkook să ofteze zgomotos.

ai putea să mă întrebi dacă vreau să fiu iubitul tău... își spuse cel mic în gând. și așa nu aș accepta din cauza familiei tale...

"prea bine... vreau să văd ce îți dă prin minte așa că spune-mi acum unde mă duci."

"bine..." șușoti taehyung după un oftat. "mergem la festivalul anual al toamnei..."

Adevăr sau Provocare ✔Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum