The Kidnapping - WonHo

1.

Era cam ora 01:00 noaptea. Mia îşi terminase programul de muncă şi se pregatea sa plece acasă. Era studentă la Academia de Dans din New York. Trebuia neapărat să se culce cât mai repede posibil, pentru că mâine la prima oră avea cursuri. Era conştiienta de faptul că nu va avea timp suficient de odihnă dar nu îi păsa. Oricum urma ca în zilele urmatoare să fie exmatriculata. Nu îşi permitea sa îşi plăteasca facultatea, fiind departe de familia ei, şi de asemenea nu se putea angaja oriunde îşi dorea având vârsta prea mica înca. Doar 18 ani abia împliniţi.
A doua zi, după terminarea cursurilor obositoare, s-a dus acasă şi s-a trântit direct pe canapea, ştiind ce va avea să urmeze la locul ei de muncă... Adormise adânc mult timp. O trezise un ton de apel primit de la şefa ei.

- Pe unde dracu umbli?
- Alo! Bună ziua!
- Dacă in 20 de minute nu te văd prin preajmă nu mai ai ce căuta aici! Iar cu vârsta şi "experienţa" pe care o ai nu cred ca te va angaja cineva prea curând!
- Umm, sunt pe drum! Ajung imediat. Traficul este prea intens! Spune Mia cu vocea tremurândă...şefa Miei închisese apelul.
Mia, cuprinsă de teamă îşi luă costumul pe ea, îşi pusese o pereche de pantaloni, un tricou deasupra, o jachetă, şi o zbughi direct pe uşă, neavând timp de makeup si par, deşi acestea fiind necesare.
În sfârşit ajunsese, şi asta chiar la timp. Era ora 23:00. Cu toate forţele rămase îşi dădură hainele jos, rămânând în cele de dedesubt: un sutien roz de piele, cu multă dantelă, asortat cu partea de jos, nişte chiloţei cu puf si dantelă roz, de asemenea. Îşi pusese tocurile de 15 cm în picioare, şi, timidă, dar cu paşi repezi, intră în sala cu pricina.
Urcă pe scenă, alături de celelalte colege ale ei, care o priveau cam răutăcios, luă un scaun, şi îşi făcu meseria.
(Pentru că acela era singurul post la care îşi putea preda CV-ul, se angajă ca streaperiţă la cel mai scump club din oraş. Iar azi, în club se anunţase prezent un super bogat om de afaceri, WonHo, renumit in toată lumea pentru faptul ca îi plăcea sa se distreze in cluburi, şi că acesta cheltuia cu milioanele când venea vorba de dansatoarele la bara sau de streaperiţe. Era singur, până acum avusese doar relaţii pasagere, aşa ca îi plăceau doar curvele.)
Miei îi era ruşine de ceea ce făcea, dar totuşi trebuia sa continue pentru a-şi putea duce cursurile până la capăt. Mai ales că auzise de WonHo şi de averea lui, trebuia să profite de asta la maxim pentru o mărire de salariu.
În timp ce dansa în jurul scaunului, aruncă priviri prin sală, cu speranţa că îl poate zări pe milionar, dar nimic. Peste ceva timp iarăşi trase cu ochiul în sală și în sfârșit îl văzu. Era cufundat in bani și în sticle de alcool scump.
Mia îşi luă inima-n dinţi, se dezlipi de scaunul rece la care dansa, iar pentru bani, îl aruncă cât de departe putu şi hotărâtă de ceea ce urma să facă merse fix la Wonho şi...