Avocați Îndrăgostiți (On Hold)

O parte de adevăr

     
    Am coborât alături de Will treptele bisericii.
      I-am zâmbit timid iar el mi-a spus:
     -O să stăm la mine.Sau dacă vrei pot să cumpăr o casă nouă.
      -Putem sta la mine,nu e un deranj.
      -Kate,mi-a răspuns simplu.
       M-am mulțumit doar să-l aprob.M-a luat de mână și ne-am îndreptat spre mașina cu care am venit.
      
      A urcat în față iar eu am fost surprinsă să văd că Sam dispăruse.
        -Unde e Sam?
        -Trebuia să rezolve niște mici detalii,mi-a răspuns în timp ce verifica oglinzile.
      -Will... i-am spus puțin timidă.
       -Da?m-a întrebat serios în timp ce s-a întors spre mine pentru a-mi acorda toată atenția lui.E ceva în neregulă?
       -Unde voi dormi?
       -Poftim?
       -Adică .... ști tu .... camera...patul...
      Will a început să zâmbească,apoi a revenit la starea lui inițială, fără expresie:
       - În camera și patul meu.E vreo problemă?
       -Nu, mă uitam la zâmbetul lui apoi mi-am dat seama ce am spus.DA!
     
         A început să râdă și am decis pe loc că ăsta e sunetul meu preferat.Mă uitam fascinată la el și acesta și-a revenit în câteva secunde.S-a aplecat spre mine și m-a întrebat sigur pe sine:
       -E greșit să dorm cu soția mea?
       Eu nu puteam să-i răspund pentru că el era prea aproape de buzele mele.A continuat să-mi vorbească:
      -E greșit să-mi sărut soția?
     Și hipnotizată nu i-am putut răspunde.Acesta a profitat de ocazie și a luat tăcerea mea drept un acord.A făcut ca și puținul spațiu dintre noi să dispară și m-a sărutat . Câteva secunde doar el ma sărutat ,eu fiind prea șocată dar i-am răspuns în momentul în care mi-am dat seama că asta chiar se întâmplă.Să-l sărut pe el era cu adevărat tulburător.
         Era de parcă am luat foc și nu mai puteam judeca corect.Mi-am înfășurat mâinile în jurul gâtului său și am început să mă joc cu părul său.
    
         Mâinile sale erau peste tot.Gât.Abdomen.Picioare. Era ca și cum devenisem aceeași persoană.
       Apoi amândoi ne-am retras pentru că aveam nevoie de aer.
       M-am uitat la el și i-am privit zâmbetul care i-a apărut pe față ,atunci am început să-i zâmbesc timid.
  
         Și apoi m-a lovit o durere insuportabilă.Iar amintirile au început să-mi revină rând pe rând.
     Will mă striga pe nume în continuu dar eram prea absorbită de toate imaginile care se derulau în fața ochilor mei.

        Era ca și cum toată energia îmi era scursă din corp.Apoi tot ce mai îmi amintesc este strigătul lui Will să rămân cu el.

                   *******

       Când mi-am recăpătat conștiința mi-am dat seama că nu mai sunt în mașină cineva mă ținea de mână și avea fruntea lipită de palma mea.
        -Te rog Tess ,trebuie să te trezești.Nu poți să pleci după ce abia te-am regăsit, șoptea Will cu ochii în jos.
 
       Am luat cealaltă mână,cea liberă, și l-am mângâiat pe păr. A ridicat ochii surprins și s-a uitat la mine:
       -Deci în sfârșit recunoști că ne cunoaștem,Williams? i-am spus cu o voce care părea supărată, îi spuneam așa doar când eram supărată pe el în copilărie,iar din privirea lui se vede că-și amintește.
      
       -Eu...Nu știam cum să-ți spun.Plus că nu te-am mințit atunci când te-am întâlnit.Nu te-aș uita pentru nimic în lume,Tess...
        Era prima dată când l-am văzut neliniștit, când părea speriat că nu l-aș înțelege.Dar îl înțelegeam. Știam ce simte,era reciproc.
  
       M-am aruncat în brațele lui și i-am spus plângând:
      -Mi-a fost atât de dor de tine,Will mi-am amintit, am încercat să-i spun printre hohotele de plâns.
         -Shhh, și mie mi-a fost dor de tine.Te-am căutat atâta timp și nu-ți mai dau drumul.Asta dacă nu vrei să pleci, îți voi respecta decizia oricare ar fi,ultima parte a spus-o de parcă ceva se rupea din el.
    
       -Will nu-mi da drumul, i-am spus hotărâtă.
       Iar lui i-au fost suficiente aceste cuvinte pentru că noi nu aveam nevoie de cuvinte. Noi știm cum simte celălalt, iar acum că l-am regăsit nimic nu ne va mai despărți. Și asta era o promisiune.
       M-a ținut în brațe până când am terminat de plâns și am dormit în brațele lui.

                    ******

        Dimineață când m-am trezit eram la el în brațe. Își ținea mâinile înfășurate în jurul meu iar ale mele erau pe pieptul lui.
        Se uita la mine cu un zâmbet care îmi trezea o grămadă de amintiri.
      -Neața!
      - Neața! i-am răspuns zâmbitoare.
     Telefonul lui a sunat iar el a întins mâna după el, fără să-mi dea drumul.
      L-a pus nervos înapoi și s-a întors să mă privească.I-am pus o mână pe obraz și l-am întrebat:
      -Ce s-a întâmplat?
      -Se pare că bunica mea a hotărât să citească testamentul ,azi la prânz.
       -Perfect! Cât e ceasul? l-am întrebat un plan încolțindu-mi în minte.
     
      -Nu mergi nicăieri,a spus mărind strânsoarea din jurul meu.Ești bolnavă.
      -Ba da,sunt bine.Nu trebuie să-i lăsăm să ne aștepte.
      -Ce-ai de gând?m-a întrebat privindu-mă suspicios.
       -Sunt soția ta și am de gând să-ți fiu alături mereu.Pentru că tu ești unica mea familie,iar familia se ajută.
       S-a uitat la mine și m-a analizat. Știam că o să-mi facă pe plac. Amândoi vrem să le vedem fețele atunci când vor afla de mine.
   
     -Atunci iubita mea soție, să-ți facem rost de niște haine și să stricăm o petrecere, a spus sărutându-mă  și provocându-mi mii de fluturi în stomac.

                   *******

      Am îmbrăcat rochia pe care Sam mi-o cumpărase și arăta extraordinar.De culoare neagră ,cu câteva modele de o nuanță mai deschisă se potrivea perfect cu tenul meu palid.

       Will a bătut la ușă iar o angajată a venit să-i deschidă.Avea în jur de 45 de ani dar nu arăta rău
       Ne-a primit în hol și apoi Will i-a făcut semn că ne descurcăm.Am început să mergem spre o sală mare dar Will s-a oprit și s-a aplecat spre mine:
      -De unde știai că eu sunt? Când ți-ai dat seama?
       -Am simțit-o încă de atunci când m-ai luat de mână prima dată.Dar am fost sigură atunci când ai venit la mine pentru contractul de angajare.
      -Cum?m-a întrebat vizibil mai curios dar tot în șoaptă.
      -M-ai ținut de mână și mi-ai spus "Tess a mea",atunci când "dormeam",apoi ai început să mă cerți că nu dorm suficient, și am început să chicotesc.

         -Ai rămas la fel de vicleană,mi-a spus sărutându-mă pe frunte.
         Am început să râd și am scos limba.
     - Să mergem înăuntru.
 
      Am început să înaintăm pe holul rece și gol al acestei case când din interior am auzit râsete și felicitări.
      Am privit spre Will cu subînțeles iar el a rânjit.
      A deschis ușa și am intrat împreună , brusc toate râsetele au încetat iar toți ochii s-au întors spre noi.Ne priveau de parcă ar fi văzut niște fantome.

       -V-am lipsit?l-i s-a adresat Will pe un ton care părea indiferent dar eu mi-am dat seama imediat că e batjocoritor.